sâmbătă, 22 noiembrie 2014

Nevoia de clarificări ideologice

Una dintre puținele mele certitudini de după 1989 este aceea că restaurația capitalismului s-a făcut pe șest:
- prin vorbe-parfumate (”libertate”, ”demnitate”, ”trai decent” etc.);
- prin confuzii provocate (capitalism = democrație, comunism = totalitarism);
- prin ridiculizarea unor concepte și principii ale etosului și ale ideologiei comuniste, a unor reacții populare: ”proprietatea tuturor și a nimănui”, ”Nu ne videm Țara!”;
- prin iluzia dezideologizării: ”Fără isme” era titlul unui articol din anii '90, al politrucului veninos Silviu Brucan; ”Nu spuneţi că vreţi instaurarea capitalismului!”, era sfătuit Emil Constantinescu în timpul campaniei pentru prezidențiale, potrivit propriei sale mărturii).

Alexandru Mamina, în articolul intitulat ”Deficitul ideologic, din saitul Argumente și fapte, subliniază, dimpotrivă, importanța clarificărilor ideologice, a valorilor impregnate ideologic, în general, în explicarea eșecului lui Victor Ponta și al PSD-ului în alegerile prezidențiale recente, în particular.

Articolul poate fi citit aici.


Citez unele idei din acest articol.

- ”Echipa lui Victor Ponta a încercat toată campania să evite plasarea confruntării pe terenul opoziţiei doctrinar-programatice dintre dreapta şi stânga.”
- ”Partidul Social-Democrat nu a fost în măsură să compenseze atacul dreptei printr-o mobilizare ideologică”. (...)  în condiţiile în care s-au concentrat pe critica ilegalităţilor şi aranjametelor băsiste, dar nu a băsismului ca expresie sistemică a dreptei, comunicatorii săi nu au avut replică la acuzaţiile cu semnificaţie generală colportate mai ales pe Internet.”
- ”Există însă şi o cauză structurală: Partidul Social-Democrat a încetat să mai fie de stânga. A devenit o formaţiune centristă, reprezentantă mai curând a îmbogăţiţilor postrevoluţionari ca Ioan Niculae decât a salariaţilor; o formaţiune mai preocupată de satisfacerea intereselor clientelare decât de relaţia cu sindicatele şi organizaţiile civice, în care puţini mai au habar de concepte precum economia socială de piaţă (germană) ori socialismul autogestionar (francez).”
- ”Cum ar putea fi credibil şi convingător în calitate de om de stânga un politician ca Victor Ponta, atâta timp cât declară că statul nu are a se amesteca în rezolvarea situaţiei de la Oltchim, sau cât îl ia de sfătuitor pe Mugur Isărescu – exponentul autohton al marii finanţe internaţionale, în interesul căreia s-au adoptat măsurile de austeritate?”.
- ”În ultimii douăzeci de ani cu aproximaţie, Partidul Social-Democrat şi-a însuşit referinţele discursului liberal, care a devenit astfel hegemonic. Să nu ne înşele controversele personale sau politicianiste dintre lideri şi partide, cărora numai abuzurile comise de Traian Băsescu le-au imprimat un sens instituţional! Aşa-zisa stângă invocă iniţiativa particulară, criteriul unic al eficienţei şi tehnocraţia mai mult decât interesul colectiv, nevoile persoanelor defavorizate şi democratizarea deciziei în politică şi economie.”
- ”Din acest punct de vedere, s-ar putea spune că Partidul Social-Democrat a cules ce a semănat: fructele mâniei unui segment generaţional individualist până la egoism, acaparat de aşteptările consumeriste şi obstinaţia vindicativă a unui anticomunism rămas de fapt fără obiect; un segment suficient de vocal şi agresiv încât să creeze presiune psihologică, influenţând inclusiv persoane moderate, care ajung să-şi transfere nemulţumirea faţă de partid asupra principiilor stângii. Cu alte cuvinte, social-democraţii au primit ceea ce meritau. Întrebarea este însă cu ce am greşit noi, ceilalţi?!”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu