vineri, 6 noiembrie 2015

Radu Pietreanu - Țara furată

Radu Pietreanu:  2 noiembrie la 23:56 ·

”Nu mai rezist... Trebuie sa scriu. E singura mea arma. Dar, daca ajunge la cat mai multi, va fi puternica!”

ȚARA FURATĂ

De Radu Pietreanu

Ce grea, insuportabilă povară...
Cum să le spun săracilor nepoți
Că am avut cea mai frumoasă țară
Și am lăsat-o pradă unor hoți?

Vinovătia o să-mi ardă fața
Căci țara-n care morții noștri zac
Am apărat-o mii de ani cu viața
Și am pierdut-o într-un sfert de veac.

Cum ați ajuns, cretinilor, în frunte?
Cum de ne-ați păcălit ca pe berbeci?
Slugoi ai intereselor mărunte
Cu buzunarul cald și ochii reci.

Cum naiba ne-ați convins să punem botul
La kilul de ulei sau biscuiți
Și să vă dăm de bună voie votul?
Născarea mamii voastre de bandiți...

Uitați-vă o clipă în oglindă
Vă este scris pe frunte ”trădători”
Nu e blestem pe toți să vă cuprindă
Nici moarte să vă ia de mii de ori.

Jigodii grohăind cu mintea-n ceață
Care nu mai aveți nimica sfânt
Voi i-ați băgat, cu zâmbetul pe față,
Pe mama și pe tata în mormânt.

Din pensia lor, jignitor de mică
V-ați cumpărat mașini și vile mari
I-ați înjurat spre a vă ști de frică
Și i-ați persecutat ca pe tâlhari

Voi ne făcurăți, dintr-un neam de vază
Popor de căpșunari și cerșetori
Si-ați pus otravă-n fiecare frază
Din zilnicul discurs de infractori.

Din impostură ați făcut paradă
Iar din profesori ați făcut stafii
Valorile se vând la colț de stradă
Pe bani puțini, spre-a supraviețui.

Voi ați manelizat întreaga țară
Voi îi plătiți regește pe tâmpiți
Cultura vi se pare o povară
Și s-o-nțelegeți nu prea reușiți.

V-ați adunat în Parlament cu toții
O gașcă de pungași și derbedei
Vă șantajază interlopii, hoții,
Și ne ucideți să trăiască ei.

Atât vă zic : rușine să vă fie
Bastarzi îmbogățiți prin furăciuni!
Vă doare-n dos de biata Românie
Și-ați transformat-o-n casă de nebuni!

Demisionați, de mai aveți decență,
Întoarceți-vă-n grote și-n noroi
Caci țara e în stare de urgență
Nu vrea să mai plătească pentru voi!

Băi sclavilor, câți bani v-a dat Chevronul
Să bateți amărâții din Pungesti
Cu cizmele, cu pumnii și bastonul?
Cât costă drepturile lor firești?

Ați dărâmat și fabrici și uzine
Sau le-ați vândut pe câțiva euroi
Dar țineți minte, vremea plății vine!
O să ne cerem țara înapoi!

Ce șpăgi v-au dat ca Roșia Montană
S-o vindeți, otrăvind-o-n cianuri?
Ce monstru v-a dat viață? Ce satană?
Ce târfă renegată în călduri?

Cine plătește, viermilor, dezmățul
În care zi de zi vă lăfăiți?
Cum nu v-alungă Cel De Sus cu bățul
Când numele Său sfânt îl terfeliți?

Închideți școli, cantine și spitale
Și ridicați bordeluri, săli de joc...
Ori n-aveți șansa unor minți normale
Ori vreți să ne exterminați pe loc.

Ne-ați invadat și prin televizoare
În zi de Paști sau seara de Ajun
Și cu tupeu de javre ordinare
Ni l-ați impozitat pe Moș Crăciun.

Ne-am săturat de prinți și beizadele
Care se sparg în fițe și-n figuri
De șmecherași de lux și de lichele
Ce-s ale voastre seci progenituri.

Când fiul meu ce-nvață și ia BAC-ul
Îmi spune printre lacrimi ”sunt șomer”
Îmi vine să vă dau la mama dracu
Cu tot cu Parlament și Minister.

Când faceți nesfârșite împrumuturi
Și împărțiți paraii între voi
Îmi vine să vă tăbăcesc în șuturi
Căci cei datori rămân proștii. Noi!

Bețivi, drogați până în gât și peste
Pierduți cu vagaboande în orgii
Și nu aveți rușine de neveste
De mame, de nepoți și de copii.

Îmi vine să vă bat cu frenezie
Ca pe covoare, ca pe antihriști
Și să v-arunc pe toți în pușcărie
Printre violatori și sodomiști.

Cât o să ne mai credeți oi tâmpite
Sau vaci de muls, sau cai de călărit?
Cât mai rânjiți cu fețe decrepite
Când vă-ntrebăm de ce ne-ați jefuit?

Ferească-vă Iisus de răzbunare
De furia românului tăcut
Când va începe Marea Demascare
Vă veți dori să nu vă fi născut.

Șacali bolnavi, vi se cam strânge lațul
Și vi se înfășoară peste bot
Căci Dumnezeu din cer v-a luat sațul
Și bunul simț și etica și tot.

Atunci când veți citi aceste versuri
Sau, mai corect, cand vi se vor citi
Veți plânge peste tot facând demersuri
”Să-l aruncăm pe ăsta-n pușcării!”

Dar n-aveți cum să arestați o țară!
Nu suntem un popor de retardati!
Și-n locul meu la gât o să vă sară!
N-aveți puterea să-i intimidați!

De v-ați recunoscut în cele scrise
Voi, hahalere, oameni de nimic,
Voi, viruși, bube, jeguri compromise,
Hai, faceți bine și muriți un pic!

Videoclip - aici.



Juventolatria și gerontofobia ca instrumente ale manipulării

Notă: mesaj preluat din spațiul Facebook

”bosorogii aia scoliti in comunism care tineau lectii cand aveam si noi vreo douazeci de ani.”

”Boșorogul” ăla de Constantin Gheorghe este un om deosebit de inteligent și de instruit, de cult. Cu siguranță mintea lui nu ar fi fătat enunțul incoerent pe care l-am citat mai sus: ”bosorogii” au fost ”scoliti in comunism”; dar generația acestui june procuror avea ”vreo douazeci de ani” și primea lecții de la ”bosorogi”! Deci unde au fost școliți tinerii ăștia năvalnici, ale căror afecte le aleargă mai repede decât rațiunea? ”in comunism”!

Sărmană limbă română, cu ce te-ai făcut vinovată, încât să te maltrateze un individ  arogant, de felul ăsta?! Mai bine îi trăgea o învățătoare ”comunistă” peste mână cu rigla, ca să învețe să scrie cu diacritice.

Juventolatria și gerontofobia sunt frecvent folosite în procesele de manipulare. Este suficient să le gâdile orgoliile acestor Icari cu aripi de ceară și discernământ în stadiu incipient, este suficient să le spună că sunt ”puri”, ”deștepți”, ”curajoși” ș,cl. pentru a-i determina să pună de-o ”revoluție”, de-o ”golaniadă”, de-un protest. Așa a început Marea Păcăleală. Acum suntem un popor fără țară, umilit. Suntem cerșetori la noi acasă. Dacă portarul de la Palatul Marelui Licurici se încruntă, marionetele care ne conduc se fac preș-roșu. În aplauzele și ovațiile tineretului ”pur”, ”curajos”, ”deștept”.

Ieri, în gloata aceea de zurbagii care strigă ”Jos!”, cineva a îndrăznit să arate o pancartă cu ”Iohannis - demisia!” sau ceva asemănător. Tineretul ”revoluționar”, educat în Școala post-decembristă anticomunistă, l-a îmbrâncit. A dracului democrație a tineretului deștept și pur! Cu ce dracu sunt mai buni intoleranții ăștia decât cei care au făcut abuzuri în vechiul regim? Doar pentru că sunt ”anti-comuniști”? Sunt ăștia îndreptățiți să ne arunce pe noi, ”bosorogii”, în prăpastie?

Sărmanilor, citiți, măcar, povestioara ”Funia de nisip”. Lumea nu începe cu voi. Este loc în lume și pentru Icar, și pentru Dedal. Maturizați-vă!

joi, 5 noiembrie 2015

”Vrem să schimbăm sistemul!”

În ultimele mele două articole am folosit, pentru a desemna mulțimea eterogenă a protestatarilor de după nenorocirea de la Clubul ”Colectiv”, cuvântul ”gloată”. Cineva, fără a consulta măcar DEX online, mi-a reproșat că nu am folosit un termen adecvat. Reportajele televizate mi-au confirmat ipoteza: mulțimea protestatarilor este, cum scrie în DEX, o ”Mulțime (pestriță) de oameni strânși la un loc; buluc, adunătură.”

Singura trăsătură importantă prin care se aseamănă acei oameni este aceea de protestatari. Cuvântul care-i solidarizează este ”Jos!” Dimpotrivă, ei se deosebesc prin multe și importante alte însușiri: motivația protestului, autoritățile față de care protestează, revendicările lor, nivelul de conștientizare etc. Ceea ce frapează, când vezi reportajele, sunt dezordinea, eterogenitatea mesajelor verbale ori scrise, incoerența discursurilor celor intervievați. Oamenii aceia vor să restructureze societatea, dar cei mai mulți dintre ei nu au nici măcar o minimă cultură politică, nu au nici măcar o schiță de proiect rezonabil! Este extrem de neplăcut să știi că viața ta viitoare va fi decisă de dictatura proștilor, de zurbagii de felul lui Dumitru Dincă, Nica Leon, Dan Iosif, care răcnesc ”Noi suntem poporul!

Nu trebuie să fii specialist în domeniul serviciilor secrete pentru a înțelege că ”spontaneitatea” acelor proteste este praf în ochii naivilor. Foarte probabil că în declanșarea acestor manifestații au fost implicați factori (oameni, instituții) care știu să organizeze o ”golaniadă”, un ”euromaidan”, o ”revoluție”. În funcție de revendicări, ne dăm seama și cine sunt acești factori. În adunătura aceea, grupurile cele mai organizate sunt cele care, sub drapele decupate în centru, strigau ”Jos Ponta!”, ”Jos guvernul!”, care cer aplicarea punctului 8 din Proclamația de la Timișoara (”lustrație”!) și care nu lansează nicio săgeată către Iohannis și politica pe care o exprimă acesta. În opinia mea, acești protestatari sunt instrumentele unor factori care au luptat pentru doborârea guvernului Ponta, pentru că a îndrăznit, în ultima parte a politicii sale, să afirme că România nu va mai încheia un acord cu FMI, pentru că a mărit salariile bugetarilor, forțând astfel și mărirea salariilor în domeniul privat, pentru că a sprijinit legislativ capitalul românesc, pentru că a tergiversat înstrăinarea ultimelor resurse naturale și a ultimelor capacități productive ale cetățenilor români. Acești factori obscuri vor ca statul social să fie redus la dimensiuni microscopice și regimul colonialist să fie intensificat.

Există și o revendicare exprimată de o parte a protestatarilor, parte pe care eu o percep ca fiind diferită de cea prezentată mai sus: ”VREM SĂ SCHIMBĂM SISTEMUL!” Această revendicare exprimă o intuiție care apare frecvent în sondajele de opinie, anume intuiția că România se află pe un drum greșit. Protestatarii aceștia (probabil în grade diferite, în funcție de nivelurile lor de inteligență și de cultură) conștientizează că doar schimbarea oamenilor din politică nu este suficientă, ci este necesară o schimbare a instituțiilor care compun ”sistemul”. Înțelegerea importanței cadrului instituțional, a ”sistemului”, este dificilă. Sunt puțini cei care pot înțelege că și cei mai bine-intenționați politicieni nu pot să-și înfăptuiască bunele intenții în cadrul sistemului capitalist-colonialist în care suntem prizonieri. Dificultatea înțelegerii a fost amplificată și prin propaganda manipulatoare care a lucrat eficient încă din timpul Marii Păcăleli. Restaurația capitalismului în România s-a făcut insidios: mulți ani nu s-a spus că se restaurează capitalismul (evident, din teama de a nu activa reacțiile critice ale cetățenilor față de capitalism), ci s-a spus că se instaurează ”democrația”. Dihotomia reală, ”comunism-capitalism”, a fost înlocuită cu o pseudo-dihotomie, ”comunism-democrație”. Intenția manipulatoare este evidentă: comunismul este în raport logic de opoziție cu democrația, capitalismul este identic cu democrația. Abuzul este vizibil cel puțin din perspectivă istorică: democrația este un mod de organizare politică având o istorie îndelungată, începând din Grecia antică, nici vorbă de identificare cu sistemul politic generat de forma de proprietate capitalistă.

Cât de dificilă este înțelegerea implicațiilor revendicării ”VREM SĂ SCHIMBĂM SISTEMUL!” o dovedește și faptul că un om atât de inteligent și de instruit precum domnul Constantin Gheorghe cade în capcana pusă de manipularea ideologică la care m-am referit mai sus. Domnia-sa a scris într-unul dintre mesajele sale interesante și foarte citite, foarte distribuite pe Facebook: ””Nu vrem să schimbăm Guvernul, vrem să schimbăm sistemul!” Da, idioților! Sistemul se numește ”democrație”, și implică partide, Parlament, Guvern, sindicate, societate civilă, Justiție, libertatea de exprimare, etc. Alternativa la actualul ”sistem” este dictatura.” Cu alte cuvinte, sistemul politic capitalist în care suntem captivi, este însăși ”democrația”! A schimba acest sistem înseamnă a renunța la democrație și a instaura dictatura! Ciudat, omul care face critica lucidă a racilelor acestui sistem sfârșește prin a-l considera imuabil! Prin această concluzie, domnul Constantin Gheorghe se plasează (neintenționat, cred eu) în compania manipulatorilor care au identificat sistemul politic capitalist cu ”Democrația” (cu majusculă). Șmecherul Winston Churchill ne-a lăsat moștenire sofismul: democraţia (burgheză) este imperfectă, dar este cea mai bună dintre cele posibile. Șmecheria constă în faptul că pterinde că a cunoscut deja toate posibilitățile!

Numai cei care cred în teza ”sfârșitului istoriei” în capitalism pot susține că democrația burgheză este terminusul evoluției politice a lumii. Dacă privim istoria democrației, de la democrația ateniană, la democrațiile capitaliste occidentale contemporane, înțelegem că democrația este evolutivă și că este o naivitate să crezi că democrația burgheză nu poate fi înlocuită cu o altă formă de democrație, superioară, în care să se exprime mai bine voința ”poporului”, fără ca această schimbare să însemne trecerea la dictatură. Viața socială este infinită în posibilitățile ei, refuză să se chircească în cochilia modelelor noastre teoretico-ideologice. Întotdeauna privilegiații unui sistem social (și nu mă gândesc la domnul Constantin Gheorghe) au susținut că acel sistem social este cel mai bun.

miercuri, 4 noiembrie 2015

Gloata a primit capul lui Moțoc!

          Am aflat că Victor Ponta a demisionat. Cred că este o decizie înțeleaptă. E lipsit de înțelepciune să vrei să faci bine unor cretini care scuipă pe tine. Calul Troian din PSD a lovit din centrul cetății pesediste. Trădare contra iertăciune în procesul penal. Dacă pesediștii pe ăsta l-au ales, de el să aibă parte. Ar face bine să se așeze la coadă, pentru a pupa curul Calului Troian. Marioneta-Șefă a triumfat. Acum are și guvernul lui. Bine ar fi, spre desăvârșirea ”democrației”, ca PSD-ul și PNL-ul să fuzioneze, formând ”Partidul lui Herr Ghinion”.

          Gloata a primit capul lui Moțoc. Acum savurează ”victoria”. Am un soi de considerație pentru inteligențele care au pus la cale această golaniadă ”spontană”. Îmi scot tichia de mărgăritar în fața profesionalismului lor. Am, însă, dispreț pentru prostimea care nu vede decât până la vârful nasului. ”Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor!” N-o să-mi fie milă de aștia, când sistemul îi va pune în jug. Dar voi suferi și eu consecințele acestei prostii. Așa este în făcătura asta, numită eufonic ”democrație”, în care puterea o exercită forțe oculte, prin intermediul marionetelor politice și al zurbagiilor din ulițe, trebuie să suporți consecințele manifestațiilor zurbagiilor din ulițe.

          Pentru cei cu mintea sănătoasă, urmările acestei lovituri de stradă sunt previzibile:

- țara va intra din nou în hamul FMI-ului;
- privatizarea rapidă ( = citește înstrăinarea) ultimelor resurse, a ultimelor capacități de producție pe care le mai deține acest popor;
- sporirea cheltuielilor din domeniul militar, al serviciilor secrete, al instituțiilor care conservă sistemul;
- sistarea majorării salariilor, căci - nu-i așa? - pentru mărirea salariilor ”bugetul nu face față”;
- reducerea libertății de exprimare, prin pretextul ”securității naționale”;
- urmărirea opozanților, a formatorilor de opinie divergentă în raport cu politica oficială, din motive politice, dar sub eticheta unor acuzații ”de drept comun”. Coane Constantin Gheorghe, ciocul mai mic, altfel vom afla că matale ți-ai ucis mama, sau că ai trădat patria, în interesul rușilor, de exemplu!
- Când prostovanilor le va ajunge cuțitul sistemului la os, vor ieși din nou în străzi, îmbrâncindu-se cu jandarmii, pentru a li se mai da un leu la salarii sau la pensii. Și tot așa, la infinit.

          Pentru viitoarele manifestații ale zurbagiilor din ulițe propun următoarele sloganuri:

- ”Face-ți-aș o felație, Mare Licurici!”, 
- ”Pupa-ți-aș curul, Marionetă-Șefă!” 
- ”Vrem fuzionarea PSD-PNL, în ”Partidul Unic al lui Herr Ghinion”!”
- ”TrăiasCĂ CApitalizmul!”, ”Jos comunizmul!”
- ”Vrem prostimo-crație!”, ”Trăiască zurbagiii!”, ”Noi suntem poporul curățat pe creier!”
- ”Drum bun către IAD!”

marți, 3 noiembrie 2015

O nouă ”Golaniadă”? Un nou ”Euromaidan”? O reeditare a Marii Păcăleli?

Este evident că sistemul care ne-a fost impus în decembrie 1989 scârțâie din toate încheieturile. Există pericolul să sară în țăndări, printr-o explozie populară. Sunt peste 25 de ani de promisiuni mincinoase, de dezamăgiri. Cu excepția unei minorități privilegiate, menținută în fruntea mesei pentru serviciile prestate în interesul marelui capital occidental, marea majoritate a populației este tot mai sărăcită, tot mai umilită, tot mai nemulțumită.

Undeva, în umbră, cei care dețin cu adevărat puterea sunt îngrijorați. Observă că sunt tot mai numeroși cei care cârcotesc și cei care afirmă răspicat că România merge pe drumul pierzaniei. Sunt tot mai contestate marionetele din politica românească, tot mai criticate instituțiile de forță care se substituie instituțiilor democratice prin deciziile lor telecomandate din centre de putere externe.

”Proști, dar mulți!”, își vor fi spunând păpușarii, precum personajul lui Costache Negruzzi, referindu-se la gloata care devine tot mai amenințătoare. Să pui bariere în calea acestui șuvoi de oameni nu ar fi o decizie inteligentă. Energia aceasta stihinică trebuie controlată, furiei acesteia trebuie să i se ofere o țintă, precum taurului cârpa roșie, cazanului acesta aflat sub presiune îi trebuie o supapă, pentru evacuarea controlată a aburului. Nenorocirea de la Clubul ”Colectiv” este un prilej pentru păpușari ca să ofere ținte acestor nemulțumiți. Trebuie să li se ofere un cap al lui Moțoc. Capul primarului din sectorul în care s-a produs nenorocirea va fi doar un aperitiv, care va stimula pofta acestei gloate. I se vor arăta, apoi, capetele celor din guvernul lui Ponta.

Și în felul acesta, păpușarii își vor îndeplini două scopuri: gloata își va descărca excesul de energie, iar puterea se va concentra și mai mult în mâinile păpușarilor, prin intermediul marionetelor lor. Herr Ghinion va obține ceea ce n-a putut obține pe cale democratică, guvernul lui, instituțiile de forță vor deveni tot mai puternice, sistemul opresor se va întări.

Drum bun către Iad!



POST-SCRIPTUM

Din mesajele de pe Facebook, din sloganurile scandate deduc că în gloata aceea se află și oameni care nu au obiective politice clare, ci doar dorința demolării, fără a avea și competența construcției. Cu referire la ei se potrivește vorba românului ”Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor”.

Acolo există și oameni care știu ce vor. Dar sloganurile lor sunt în discordanță evidentă cu realitatea dezolantă. Să strigi, în plină criză a sistemului capitalist, ”Jos comunismul!” este sau o dovadă de tembelism, sau o manifestare de cinism. Tembelism nu e. Țara asta este în agonie tocmai din cauza capitalismului, iar cei care strigă ”Jos comunismul!” vor, de fapt, mărirea dozei de capitalism toxic administrat țării muribunde. Ăsta este cinism. Este chiar sadism.

În opinia mea, oamenii cu opțiuni conștientizate de stânga, cu atât mai mult comuniștii, nu ar trebui să se implice în acele manifestații. Dacă o fac, totuși, ar trebui să se constituie într-un grup distinct, cu revendicări, cu sloganuri proprii. Dintre sloganuri  n-ar trebui să lipsească ”Jos capitalismul!”, ”Jos regimul colonialist!”, ”Jos marionetele Marelui Licurici!”, ”Nu războiului!”