luni, 17 septembrie 2012

Antena 3 – avanpostul frontului de apărare a României


           Într-un moment de supărare am scris un articol intitulat „Antena 3 - doar o televiziune capitalistă”. Motivul supărării era că mi se ştersese un filmuleţ din contul Youtube „ca urmare a unei reclamaţii a SC Antena 3, privind ’încălcarea dreptului de autor’ ". Scriam că, în opinia mea, Antena 3 nu este „o televiziune a poporului, care luptă pentru interesele poporului. E doar o televiziune capitalistă, reprezentativă pentru presa capitalistă.”
Am fost nedrept, am exagerat.  Deşi este adevărat că Antena 3 este o televiziune capitalistă, prin urmare n-ar purta o luptă împotriva sistemului capitalist, e tot atât de adevărat că în situaţia actuală, în care România a fost transformată în colonie, Antena 3 este avanpostul frontului pentru apărare României, a ceea ce a mai rămas din România. Urmăresc zilnic emisiunile de seară ale Antenei 3 şi pot să afirm, pe această bază, că acolo există nişte ziarişti foarte buni din punct de vedere profesional şi foarte curajoşi. Ei fac anchete, fac dezvăluiri ale politicii băsiste de subminare a României. Ştiu, Antena 3 este în parteneriat cu USL (Partidul Conservator, al lui Dan Voiculescu, patronul Antenei 3, fiind parte a USL) şi adversară a băsismului, dar, în situaţia actuală, asta este de bine, căci a lupta împotriva băsismului înseamnă a lupta pentru apărarea României. În fiecare seară, la Antena 3, jurnaliștii angajaţi şi invitaţii spun adevăruri care, până recent, erau tabuuri. Acolo se spune că România este deja o colonie, că România nu mai are puterea economică pe care a avut-o, că a devenit dependentă de creditele externe şi, în consecinţă, a ajuns cu spatele în zid, fiind somată de oligarhia financiară internaţională (FMI, BM etc.) să-i execute ordinele, sub ameninţarea întreruperii creditării.
          Nu întâmplător Antena 3 are, în piaţa televiziunilor de ştiri, cea mai mare audienţă. La Antena 3 ne întâlnim, ca telespectatori, toţi cei pe care ne doare suferinţa ţării muribunde, durerea noastră fiind ostoită prin adevărurile care se spun acolo.

18 comentarii:

  1. Nu vă entuziasmaţi prea tare domnule profesor. În epoca spectacolului omnipotent adevărul nu este decât un moment al falsităţii. L-am citat din memorie pe Guy Debord, Societatea spectacolului, care la rândul său îl parafrazează pe Hegel. Cineva spunea că dacă votul ar putea schimba cu adevărat ceva atunci ar fi interzis. Tot la fel este şi cu vorbitul.

    Televiziunile fac parte din spectacol, iar spectacolul e parte a ideologiei. Nu există spectacol bun şi spectacol rău, ci pur şi simplu spectacol. În capitalismul târziu lumea ni se înfăţişează ca o uriaşă acumulare de spectacole ce determină şi domină însăşi realitatea, tot Debord. Oare animatorii Antenei 3 sunt sinceri şi motivaţi de sentimente patriotice sau joacă doar un rol-rolul demascatorului, al celui ce-şi asumă rostirea adevărului într-o lume a falsităţii şi făţărniciei- în cadrul marii aglomerări de spectacole sub care s-a deghizat societatea capitalistă azi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Caut solidarizări, fie şi vremelnice, fie şi pe obiective punctiforme. Cred că orice contribuţie la apărarea intereselor României şi ale românilor este binevenită.

      Ștergere
    2. Altfel, ce să facem ? Să aşteptăm venirea lui Mesia ? Să aşteptăm coacerea condiţiilor pentru o revoluţie comunistă, ca în manualele de marxism ? Oricât de bun ar fi un astfel de manual, el nu ne poate da soluţii pentru orice situaţie, căci viaţa este întotdeauna mai complexă.

      Ștergere
  2. Florin are dreptate. Dacă mâine, prin absurd, Voiculescu ar bătea palma cu Băsescu, ar mai fi Antena 3 la fel ca acum?

    Pe de altă parte, cei de la Antena 3 sunt singurii din marea mass-mediei care apără interesele naționale. E un cal de dar care nu o să-l căutăm de dinți, cel puțin nu acuma! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Mass-media, chiar așa părtinitoare, ne ajută să aflăm aspecte despre cei care ne conduc, pe care altfel nu le-am afla. La fel și blogosfera. Dacă ești cu capul pe umeri, asculți sau citești și pe unii și pe alții și treci prin filtrul propriei rațiuni. Desigur, și unii și alții exagerează, dar dacă nu s-ar faulta între ei, dacă ar funcționa legea omertei ca între mafioți, atunci noi n-am mai ști mare lucru despre ei, cei de acolo de sus, indiferent de clanul de care aparțin. I-am crede îngeri! E trist că în această lume de fals, dacă apare unul sincer cu adevărat, nu mai este crezut!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Un efect al pluralismului în opinii este zgomotul, care uneori devine vacarm. Sunt indispus, de exemplu, când, citind comentarii la un articol din CriticAtac, mi-e foarte greu să separ ideile valoroase de sterilul injuriilor, al replicilor de sorginte "Gică-Contra". Şi totuşi am ajuns să apreciez că acest tip de vacarm este un rău mai mic decât monolitismul impus, fie el aşa-zis "comunist", fie capitalist. Pluralismul opiniilor este o şansă acum, când factorii de decizie politică din Occidentul imperialist devin tot mai agresivi în a impune monolitismul voinţei lor. Experienţa tristă a menţinerii lui Traian Băsescu în funcţia de Preşedinte al României, prin forţă, de către factorii menţionaţi, este o dovadă în acest sens.

      Ștergere
    2. @Asterix

      Nu ştiu de ce dar am sentimentul că înainte de 89 pe când se practica monolitismul cum plastic se exprimă domnul profesor lumea ştia mai multe şi era mai bine informată despre cei de sus decât acuma când informaţiile se pierd datorită zgomotului de fond şi a lipsei de credibilitate a surselor. Mass media actuală nu informează, ci denaturând totul, ideologizând totul- în sensul lui Marx-ne serveşte o realitate a ei spectaculară care nu se suprapune deloc peste aceea pe care o trăim cu toţii zi de zi. Din frânturi, din bucăţele culese de ici de colo după vânturarea unei mari cantităţi de informaţie calpă putem reconstitui foarte parţial şi numai fragmentar adevărata realitate, totalitatea realităţii rămânând în continuare ascunsă şi neaccesibilă decât gândirii speculative. Aici se ascunde marele secret al sistemului. În liniştea de catedrală a monolitismului se auzea până şi o şoaptă, aproape că se auzea zumzăitul gândurilor în capul omului. În vacarmul spectacolului mediatic contemporan nici urletele nu se mai aud. Iată un scurt exemplu. Dacă un înalt funcţionar de partid al lui Ceauşescu ar fi făcut în anii 80 o nuntă ca cea a şefului dinamovist Borcea, sau Ceauşescu şi-ar fi măritat fiica cu fastul, luxul orbitor şi tam-tamul cu care a făcut-o Băsescu lumea, opinia publică, ar fi clocotit de indignare, vestea s-ar fi răspândit ca fulgerul în toată ţara, iar în fiecare casă s-ar fi comentat evenimentul cu dispreţ şi ironie.Noi muncim ca robii şi ei petrec ca nababii, ar fi zis românul. Tocmai din această cauză aceste gen de lucruri se produceau foarte discret. În epoca pluralismului opiniilor sau a spectacolului generalizat acest fel de evenimente nu mai stârnesc nici dispreţ, nici indignare, nici ironie, ci o admiraţie direct proporţională cu fastul, luxul şi bogăţia afişată a celor implicaţii. Bravo lor că se descurcă, spune acum românul care de multe ori nu are ce pune în farfurie. Acest exemplu ilustrează naşterea falsei conştiinţe.

      Concluzie: Mă tem că pluralismul opiniilor nu este decât perdeaua de fum în spatele căreia nu se află decât jungla capitalistă.

      Ștergere
    3. Domnule Florian Liviu,

      Îmi place să cred că am rămas comunist, prin opţiunile mele, că nu sunt un „deviaţionist”. Dar sunt, de asemenea, convins că sistemul socialist nu s-a prăbuşit exclusiv prin trădarea lui Gorbaciov şi prin subminarea lui din exterior. Sistemul s-a prăbuşit şi din cauza unor slăbiciuni proprii. O slăbiciune a fost aceea că multitudinea opiniilor naţiunii a fost redusă la „rolul conducător al PCR” (partid în care promovarea cadrelor a fost dezastruoasă), iar rolul conducător al PCR a fost redus la voinţa unui singur om (eventual doi – El şi EA). Oricât vă e de drag socialismul, trebuie să admiteţi că „democraţia socialistă” a fost o dictatură ceauşistă. Dictatura a avut şi multe efecte pozitive, dar tot dictatură a fost. Un regim politic în care deciziile majore vin exclusiv de sus în jos, în care masele au doar rolul de a aplauda şi ovaţiona pe cel din fruntea regimului nu este democraţie.

      Astea la un nivel general-abstract al discursului meu.

      Cu îngăduinţa dv., vă spun câte ceva şi din experienţa mea de viaţă. După cum m-am mai spovedit prin blogosferă, eu am absolvit facultatea de filozofie la fără frecvenţă. Din pricina asta nu am primit repartiţie pe un post în sistemul învăţământului. „Pile” în nomenclatura comunistă nu aveam, frate în securitate nu aveam, nu aveam nicio posibilitate de titularizare pe post. M-a apucat 1989 ca profesor suplinitor, am predat tot felul de ore rămase de la masa titularilor (nu în specialitatea mea). Şi am suportat tot felul de umilinţe, pentru a mai căpăta un os de ros. Îmi amintesc cum un imbecil cu niscaiva studii la „Ştefan Gheorghiu” spunea nişte trăsnăi despre Marx şi marxism într-o lecţie de învăţământ politico-ideologic. Eu doar am schiţat un contraargument iar individul s-a făcut negru de supărare. În vremea aceea nici nu puteam visa să mi se publice vreun articol în presă, dacă nu cumva aş fi propus vreo odă pentru Ceauşescu.

      „Marea Păcăleală” din 1989 mi-a dat nişte şanse pe care vechiul regim nu mi le oferea. Dar nu sunt atât de bolnav de „intelectualism”, precum Ion Iliescu, încât să nu observ că actualul regim, capitalist, este mult inferior celui socialist. Rămân însă la convingerea menţionată mai sus: pluralismul opiniilor este preferabil în locul gândirii în cor, impusă cu băţul de către Dirijorul-Dictator.

      Ștergere
    4. Propun câteva teme de reflecţie. A fost dictatura lui Ceauşescu expresia dictaturii proletariatului sau doar expresia unei voinţei personale decuplate de la sistemul social politic ce i-a dat naştere? Sunt conceptele de dictatură, totalitarism, tiranie identice? Este democraţia burgheză sinonimă cu dictatura clasei burgheze?
      Poate fi dictatura proletariatului sinonimă cu democraţia muncitorească (sau socialistă cum o numea Ceauşescu)?

      În privinţa libertăţii de expresie aici trebuie semnalată o contradicţie asemănătoare celei dintre monopol şi libera concurenţă. Libera concurenţă duce în timp la opusul său care este monopolul.La fel se întâmplă şi cu libertatea de expresie, care din expresie a libertăţii devine expresie a voinţei şi intereselor oligarhiei.

      Opinez că în socialism este nevoie atât de pluralismul opiniilor cât şi de cenzură în aceiaşi măsură. Cele două trebuie să se afle într-un echilibru de forţe, altfel una o poate ucide pe cealaltă. În timpul lui Ceauşescu cenzura a fost prea puternică, dar nu nenecesară. Dacă libertatea este necesitate înţeleasă, atunci şi libertatea de expresie trebuie să fie cenzură asumată.

      Ștergere
    5. 1). ”A fost dictatura lui Ceauşescu expresia dictaturii proletariatului sau doar expresia unei voinţei personale decuplate de la sistemul social politic ce i-a dat naştere?”

      Dictatura lui Ceauşescu a fost… dictatura lui Ceauşescu. Mai ales în ultima parte a regimului ceauşist. Există în filmul „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” o secvenţă în care NC citeşte, timp de câteva minute, o listă cu tot felul de comitete şi comiţii „democratice”, de „control muncitoresc” etc. În realitate, toate instituţiile acelea nu au avut alt rol decât să citeze din tezele lui NC şi să-şi exprime adeziunea prin aplauze şi ovaţii la acele teze.

      2). „Sunt conceptele de dictatură, totalitarism, tiranie identice?”

      Provocaţi o dispută terminologică de felul „Disputei Universaliilor”. O astfel de dispută are puţine şanse de a se sfârşi prin concluzii unanim acceptate. Pentru a vă răspunde, am citit definiţiile acestor concepte în nişte dicţionare şi enciclopedii politice din biblioteca mea personală. Am constatat că fiecare dintre aceste concepte are conţinuturi (intensiuni) diferite, din detrminări istorice şi ideologice.

      În opinia mea, aceste concepte au şi note comune, dar nu sunt identice.

      3). „Este democraţia burgheză sinonimă cu dictatura clasei burgheze?”

      În ultimă instanţă, da. Din 1989 încoace am trăit, chiar noi, destrămarea mitului „democraţie=capitalism”. Concentrarea avuţiei naţionale în mâinile oligarhiei financiare internaţionale, cu complicitatea noilor îmbogăţiţi autohtoni ai restauraţiei capitalismului, desfiinţarea marilor unităţi productive socialiste şi, implicit, împrăştierea marilor colective muncitoreşti, adoptarea noului Cod al muncii care avantajează net capitalul în detrimentul muncii, invalidarea referendumului ca instituție democratică şi menţinerea lui Traian Băsescu în fruntea statului prin dictatul marelui capital internaţional, toate acestea sunt dovezi că democraţia burgheză este, în ultimă analiză, dictatura burgheziei.

      Ștergere
  4. Atât ce spuneţi dvs., d-le Valerius, cât şi ce spui tu, Florine, sunt lucruri adevărate, ele, spusele voastre, se completează, nu se exclud.

    De exemplu acum, în aşa-zisa democraţie, în care există pluralismul opiniilor și se clamează circulația liberă a informației, cât de uşor ne este să aflăm nişte lucruri esenţiale, precum nivelul producţiei de acum faţă de 1989, mai departe, al mortalităţii infantile, speranţei de viaţă şi venitului real faţă de acelaşi blamat an? Ştim câţi români sunt sub pragul de sărăcie, cum a evoluat acest indicator din 1989 încoace? Ştim câţi români sunt şomeri, câţi muncesc în străinătate, câţi regretă comunismul? Numărul anual de milionari în Euro din 1989 până azi? Numărul anual de analfabeți, semiagramați sau de bolnavi de TBC?

    Legat de informațiile prețioase, ori ne este interzis accesul la ele ori acestea sunt ascunse sub grămezi de informații neesențiale sau frivole.
    De fapt, de abia acum trăim în totalitarism, sub dictatura unei mâini de inițiați, în țări nedezvoltate cum suntem și noi, trăiesc mari mase de săraci, iar mass-media nu are alt rol decât de a-i orbi, de a-i manipula.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Domnule Bogdan,

      Dv. scrieţi:
      Legat de informațiile prețioase, ori ne este interzis accesul la ele ori acestea sunt ascunse sub grămezi de informații neesențiale sau frivole.”

      Am scris şi eu, în alt loc, ideea că mass-media capitaliste apără sistemul capitalist. Dar rămân la convingerea că pluralismul opiniilor este benefic, fie şi în capitalism. Probabilitatea ca mass-media să se solidarizeze în ascunderea tuturor „informaţiilor preţioase” este mică, pentru că interesele concurente le determină să ofere informaţii inedite, diferite de cele oferite de concurenţi. La Antena 3, de pildă, se fac dezvăluiri foarte importante. Vă ofer câteva exemple. Dintr-o emisiune „În premieră” am aflat că peste un milion de hectare din pământul României nu mai aparţine românilor. În seria emisiunilor „Punctul de întâlnire” Dinu C. Giurescu face constatări curajoase, Cristian Pârvulescu exprimă critici la adresa capitalismului, generator de crize. Tot el constata că armata română naţională a fost desfiinţată şi este înlocuită cu o armată de mercenari. Tot mai multe voci (Ilie Şerbănescu, Mircea Coşea ş.a.) şi tot mai des spun deschis că România a fost transformată în colonie. În diferite emisiuni se fac comparaţii între situaţii de acum şi situaţii din timpul socialismului, remarcându-se (nu fără ironii ideologice la adresa comunismului) superioritatea situaţiilor de atunci (precum în cazul sistemului de irigaţii). Într-o emisiune „Conexiuni”, Valentin Stan şi-a exprimat dezacordul faţă de instalarea scutului antirachetă la Deveselu etc.

      Dv. mai scrieţi: „mass-media nu are alt rol decât de a-i orbi, de a-i manipula”.

      Ştiu că sunteţi un om bine informat, inclusiv cu privire la evenimentele recente. Care-i sursa informaţiilor dv. ? Evident, vă obţineţi informaţiile şi din mass-media, din internet. Exprim situaţia în care vă aflaţi printr-o analogie kantiană: porumbelul, dacă ar gândi, ar putea crede că ar zbura mai uşor dacă n-ar fi aerul care-i opune rezistenţă !

      Ștergere
    2. Îmi trece prin minte că aţi putea interpreta greşit analogia kantiană. Cred că este bine să vă spun direct ceea ce am vrut să vă transmit:
      - dv. vă folosiţi de mass-media, pentru a obţine informaţii, dar le contestaţi valoarea informativă („mass-media nu are alt rol decât de a-i orbi, de a-i manipula”);
      - vă sprijiniţi pe mass-media (precum porumbelul pe aer), dar presupuneţi că aţi fi mai bine informat fără mass-media.

      Ștergere
  5. Din păcate, din informațiile la care m-am referit mai sus nu am decât o mică parte. Acești indicatori sunt luați din cartea lui Ondrias, la rândul lor confirmați de ceea ce am citit în cartea cu articolele martirului Virgiliu Zbăganu. Fără marxism, recunosc, este aproape imposibil să vezi tabloul întreg, să ai o privire de ansamblu.

    Antena 3 nu critică sistemul, care el este în primul rând putred, ci băsismul (apropo de sistem, islandezii deja i-au dat în cap, să vedem cu ce succes în continuare). O televiziune obiectivă, cu adevărat obiectivă, dacă ar lua indicatorii de care vorbesc, și i-ar compara în stilul Ondrias, cu cea fost înainte, nu ar putea decât să constate că fostul sistem era mult mai performant și mai benefic pentru oameni. Dar cum să facă asta, de exemplu, Antena 3, o televiziune ce aparține unuia din cei care au profitat de contrarevoluție?

    Da, Antena 3, oferă informații interesante și, de curând, unii, din cercul acestei televiziuni, folosesc termenul de colonii. Dintre aceștia, la rândul lor, cum bine ați observat, sunt chiar persoane care au contribuit la transformarea țării în colonie.

    Da, este bine că este pluralism, dar fără o viziune marxistă, este greu de văzut ansamblul, marxismul îți oferă metoda prin care poți vedea cel mai bine ce se întâmplă azi la noi și în celelalte țări subjugate de neo-liberalism. Ca să fac un spirit, deși nimeni nu poate spune cu certitudine că marxiștii sunt deținătorii adevărului absolut, metoda lor este singura care arată azi ce se întâmplă cu adevărat.

    RăspundețiȘtergere
  6. @Bogdan

    Se pare că marxismul este astăzi mai actual decât ieri şi va fi mâine mai actual decât azi. De ce ? Pentru că ordinea capitalistă se mişcă după legile din Capitalul după cu sistemul solar se mişcă după legile lui Newton. Disecând capitalismul analizându-i cele mai intime resorturi, Marx ne-a dat legea de mişcare a capitalului şi odată cu ea a sistemului social ce se supune dominaţiei acestuia.

    Lenin nu a făcut, în a sa monumentală monografie a capitalismului imperialist Imperialismul ultimul stadiu al capitalismului, decât să aplice legile socio-economice descoperite de Marx pentru a explica în detaliu o epocă care a început la sfârşitul secolului al 19-lea şi sub al cărei semn tragic trăim şi în prezent.

    Ai totală dreptate. Teoria marxistă a capitalismului imperialist explică toată nenorocirea României şi tuturor celorlalte ţări aflate la periferia centrelor de acumulare ale capitalului. Dacă cei de la Antena 3 ar fi cinstiţi şi obiectivi ar trebui să dedice cărţii lui Lenin mari spaţii de emisie tot aşa cum la începutul anilor nouăzeci televiziunile puneau la dispoziţie sute de ore de emisie la ore de maximă audienţă lui Mircea Coşea- care ştie bine cartea lui Lenin-pentru a ne convinge de avantajele privatizării pe un dolar.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate, Florine. Lenin și Marx ar explica cel mai bine ce se întâmplă cu noi acum.

      Nu neg, pluralismul e bun, numai că el nu funcționează în realitate, tot partidele capitaliste învârt informația. Pot eu, tu sau dl Valerius să vorbească azi la TV? Poate dl profesor Zbăganu să vorbească la TV? Nu se aud vocile celor care ar spune adevărul.

      Iar informația prețioasă și corelată cum trebuie nu va ajunge neam la TV. Prin ea s-ar ar critica tocmai sistemul nenorocit de care avem parte de douăzeci de ani.

      Nu neg, poate sunt și oaameni de bună-credință în USL. Dar ce pot face aceștia în capitalismul de colonie de care avem parte? Prea puțin. Totuși, trebuie să ne situăm azi de o parte, nu putem sta cu mâinile în sân și să vedem cum dreapta băsistă și aservită Imperialismului trece ca un tăvălug peste România, iar partea aceasta este USL. Temporar.

      Ștergere
  7. M-am căsătorit cu dragul meu soț în ultimii 12 ani fără să rămân însărcinată, iar fibromul a fost problema. Am luat diferite medicamente prescrise, dar nu am putut să le vindec, dar soțul meu era atât de încrezător în mine și mă tot încuraja că într-o zi cineva mă va numi mamă. nu s-a odihnit căutând o soluție de la diferiți medici, tot ce au putut vedea a fost o intervenție chirurgicală și mi-a fost frică de asta, o prietenă din cabinetul meu mi-a prezentat doctorul DAWN ACUNA, ea a spus că Dawn acuna a ajutat-o ​​când avea tubul blocat și a ajutat-o ​​și ea. multe dintre prietenele ei să conceapă,
    I-am scris imediat pe Whatsapp, mi-a promis ca ma ajuta dupa ce i-am explicat totul, mi-a dat niste instructiuni care am facut totul perfect conform instructiunilor, la 3 saptamani dupa tot am fost la spital si doctorul mi-a confirmat sarcina in 1 saptamana dar chiar acum am copilul meu frumos.
    *Dacă vrei să tratezi infertilitatea.
    *Daca vrei sa ramai insarcinata rapid.
    *Dacă vrei să-ți întorci iubitul.
    *Dacă vrei o căsătorie pașnică.
    *Dacă doriți să tratați boala canceroasă.
    Și mulți alții îl contactează pe Dr dawn acuna pe Whatsapp:+2348032246310
    E-mail: dawnacuna314@gmail.com

    RăspundețiȘtergere