marți, 21 august 2012

20 de ani de la asasinarea eroului comunist Virgil Zbăganu

          Citez câteva din ideile eroului comunist Virgil Zbăganu ((după prof. univ. dr. Gheorghiţă Zbăganu, fratele lui Virgil Zbăganu):

          Un altfel de partid

          Reintrăm în viaţa politică a ţării după o absenţă nepermis de lungă . Sîntem la începutul unui nou drum. Este esenţial să înţelegem ce s-a întîmplat cu noi, de ce am ajuns aici – ca partid şi ca ţară – şi să ne redefinim obiectivele.

          Este steril ca analizînd cauzele dezastrului să zăbovim prea mult asupra influenţelor din afara partidului. Este steril şi ne-ar împiedica să vedem ce avem de făcut în continuare. Faptul că un partid de patru milioane de membri a dispărut din viaţa politică a ţării în 24 de ore nu poate fi pus numai pe seama intervenţiei străine, ci dovedeşte că partidul era foarte grav bolnav.

          Noi considerăm că experienţa – să fim lucizi: eşuată – a socialismului administrativ dovedeşte că socialismul  nu se poate realiza în condiţiile unui sistem totalitar. Că Partidul Comunist lipsit de confruntarea permanentă cu celelalte componente ale stîngii s-a sclerozat treptat, pierzîndu-şi funcţiile vitale. Acum, la aproape doi ani de la prăbuşire, suntem obligaţi să vedem că sistemul totalitar ne-a făcut mai mult rău nouă decît adversarilor noştri.

          Reorganizăm Partidul Comunist. Ne reîntoarcem la izvoare. Obiectivul nostru este să realizăm o societate în care poporul să fie propriul lui stăpîn, adică o societate democratică. Pornim la drum în condiţii mai grele decît colegii noştri din celelalte ţări din Est, nu avem sediu, suntem complet lipsiţi de mijloace materiale. Dar, spre deosebire de ei, avem şi o şansă în plus: oportuniştii, fripturiştii – pe scurt, tot gunoiul – au plecat să îşi încerce norocul în alte partide, să îngroaşe rîndurile anticomuniştilor. Noi le dorim spor la treabă. Dacă, pe unde sunt acum, vor face la fel de mult rău pe cît ne-au făcut nouă, atunci stăm destul de bine.

          Partidul Comunist Român va trebui să abandoneze structura monolitică. Noi considerăm că principala cauză a prăbuşirii este aceea că democraţia internă nu a funcţionat. Partidul s-a dovedit incapabil să reacţioneze la cele mai grosolane încălcări ale statutului, ale principiilor comuniste. În spatele monolitismului a stat nu atît atitudinea fermă împotriva adversarilor, cît dictatura împotriva partidului şi, prin aceasta, împotriva întregii societăţi. Considerăm că la prima conferinţă naţională statutul nostru va trebui modificat în sensul unei profunde democratizări. Noi dorim democratizarea întregii societăţi pentru că reprezentăm interesele celor mulţi. Vom începe prin a face curat în propria ogradă. Este necesar ca partidul celor mulţi să realizeze întîi în propriile rînduri o adevărată democraţie.

          Noul statut va trebui să recunoască dreptul la tendinţă şi fracţiune în cadrul partidului. Să nu ne temem că în cadrul partidului vor fi mai multe păreri, mai multe voci. Mina are cinci degete. În caz de pericol se face pumn. Dar cu pumnul nu poţi cînta la pian şi nu poţi mîngîia un copil. Noi, ca partid monolit, nu am fost mai puternici, ci am fost infirmi. Am fost incapabili să ne opunem denaturărilor provenind din interior, după cum am fost incapabili să ne opunem atacurilor din exterior. Să nu ne fie teamă că în jurul problemelor care nu ating principiile fundamentale vor exista mai multe păreri, se vor manifesta mai multe tendinţe. Prin aceasta vom dovedi că suntem un organism viu, nu o formă fără conţinut.

          Noul statut va trebui să extindă formele democraţiei directe, participative, în detrimentul celor reprezentative. Poate oare un delegat al unei organizaţii să delege la rîndul său fără ca prin aceasta actul democratic să se golească de conţinut? Noi credem că nu. Credem că aceia care ocupă funcţiile importante, cum ar fi aceea de preşedinte al Partidului Comunist, trebuie aleşi de către întregul partid, prin vot direct, în urma unei campanii electorale interne. Astfel, partidul îşi va putea menţine controlul asupra conducătorilor săi, evitînd jocuri de culise şi manipulări.

          Noul statut va trebui să garanteze autonomia largă a organizaţiilor teritoriale. Revenirea la coordonarea de la centru a tuturor acţiunilor, nu este nici posibilă şi nici de dorit.

          Partidul celor mulţi va deveni astfel ceea ce ar fi trebuit să fie mereu: nu un partid de lider, ci un partid de ideologie. Nu un număr de indivizi uniţi în jurul unui lider şi promovînd interese de grup, ci o mulţime de oameni liberi, avînd în comun aceeaşi credinţă: că societatea omenească poate şi trebuie să devină un pămînt al oamenilor.

Linkuri:

Virgil Zbăganu -primul martir al mişcării muncitoreşti şi comuniste din România în perioada  postdecembristă”, din „Scânteia. Ziar electronic de atitudine pro-comunistă editat de Asociația Scânteia”

19 de ani de la asasinarea lui Virgil Zbăganu”, de prof. univ. dr. Ana Bazac
   
10 ani de la moartea lui Virgil Zbăganu”, de Gheorghiţă Zbăganu

Acum 20 de ani”, de prof. univ. dr. Gheorgiţă Zbăganu 

Virgil Zbăganu - In memoriam_1

9 comentarii:

  1. Am participat azi 21 august la cimitirul Capra din Bucureşti la comemorarea eroului martir Virgil Zbăganu, eveniment organizat de fratele eroului domnul prof. dr. Gheorghiţă Zbăganu. Cu acest prilej câțiva vorbitori au evocat personalitatea celui care a fost Virgil Zbăganu şi a fost depusă o coroană de flori din partea comitetului de reorganizare al NPCR, comitet condus de Petre Ignatencu. Gheorghiţă Zbăganu a dat citire în încheierea ceremoniei ce a avut loc la mormânt unei scrisori deosebit de emoţionante pe care a primit-o pe email de la un necunoscut din Craiova şi în care se făcea elogiul faptelor, acţiunii curajoase şi gândirii politice vizionare ale eroului Virgil Zbăganu.

    Apoi,toţi cei prezenți am fost invitaţi de către Gheorghiţă Zbăganu la o cafenea aflată în apropiere unde preţ de câteva ore am discutat probleme, concepte şi direcţii de acţiune ale mişcării comuniste româneşti. Fiecare şi-a spus părerea proprie, câţi participanţi tot atâtea păreri, din păcate neputând fi trase nici un fel de concluzii practice.

    Ce rămâne de subliniat este meritul celor ce au organizat acest eveniment îndeosebi al domnului profesor Gheorghiţă Zbăganu care printr-un efort constant făcut an de an a reuşit să întreţină vie, în sânul mişcării comuniste româneşti, amintirea primului martir postdecembrist al cauzei comuniste, Virgil Zbăganu. Fie veşnică amintirea şi cinstirea sa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Virgil Zbăganu merită să rămână în istoria mişcării comuniste.

      "Fiecare şi-a spus părerea proprie, câţi participanţi tot atâtea păreri, din păcate neputând fi trase nici un fel de concluzii practice."

      Pe lângă atacurile din afară, mişcarea comunistă are de luptat şi cu propriile-i slăbiciuni. Pluralismul opiniilor poate fi benefic, dar manifestarea orgoliilor exacerbate este rea. De exemplu, pretenţia acelui domn de a crea un partid comunist din care să nu facă parte membrii fostului PCR este o astfel de manifestare.

      Ștergere
  2. Da aveţi dreptate şi colac peste pupăză cunoştinţa noastră comună tânărul Radu Florin a mai inventat un partid. Trec link-ul mai jos pentru a vă amuza -pe mine m-a amuzat.

    http://pentrucomunism.wordpress.com/2012/08/21/cine-este-npcr-si-nasterea-unui-partid-comunist-autentic/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Metehnele oamenilor sunt aceleași, indiferent de orientarea politică. Dacă nu mai există un partid conducător la Moscova care să impună ordinea, dacă e democrație, de ce orgoliile omenești nu se pot manifesta și în cazul acesta?

      Ștergere
    2. E coadă mare pentru adeziuni la PCdR al tov. Radu Florin !

      Ștergere
    3. Domnule Asterisc,

      N-am înţeles mesajul dv.: "Dacă nu mai există un partid conducător la Moscova care să impună ordinea, dacă e democrație, de ce orgoliile omenești nu se pot manifesta și în cazul acesta?"

      Mie mi se pare că orgoliile se manifestă, fiecare vrea să fie creator de partid comunist, desigur, singurul partid comunist "autentic", "adevărat". Cei din serviciile secrete, din instituţiile care apără ordinea capitalistă se amuză de jocul acesta de-a comunismul. Spre deosebire de iniţiativa serioasă a lui Virgil Zbăganu, care a fost tratată la modul serios.

      Ștergere
    4. Foarte serios. Inclusiv prin asasinarea acestuia care, de la inceput a aparut ca o isprava a serviciilor secrete.

      Ștergere
  3. Nu știu ce nu ați înțeles. Ați dat chiar dv. răspunsul!
    După război, toate partidele comuniste din Europa nu se abăteau de la linia trasată de PCUS. Nu se admiteau curentele sau deviațiile. Azi, aceste curente se pot manifesta liber.

    RăspundețiȘtergere