Se deşteaptă poporul român ?

„Protestele din strada sunt pentru democratie, care e chiar mai amenintata decat Sanatatea”

articol de Alina Mungiu-Pippidi, în CriticAtac

florin poenaru spune:

15 ianuarie 2012 la 12:05

trecerea doamnei Alina Mungiu-Pippidi la anti-capitalism este pe cat de surprinzatoare, pe atat de salutara.

Valerius spune:

15 ianuarie 2012 la 12:47

„trecerea doamnei Alina Mungiu-Pippidi la anti-capitalism”

Bună glumă.

Doar nu vreţi ca toţi să stea în barca lui Băsescu, să se scufunde împreună cu el !

Credeţi că Marele Licurici şi alţi Păpuşari ai Teatrului Lumii mizează totul pe un cal (măgar) ? Ei întotdeauna au măcar un „plan B”. „Prostănacul” a fost şi el într-un „plan B”, dar s-a compromis, bucurându-se înainte de timp şi ţopăind ca o maimuţă. Iar Marele Licurici mai avea ceva zeamă de stors din lamuia Băsescu.

Credeţi că monarhistul Sorin Ilieşiu, care în numele intelighenţiei, a rostit o „cerere imperativă” ieri la Antena 3 este anti-capitalist, ori că nu mai poate de grija nemulţumiţilor din stradă ?

Ana Bazac spune:

 15 ianuarie 2012 la 13:55

Ce anume din democraţie este mai ameninţat decât sănătatea populaţiei? Sunt sincer curioasă ce anume consideră doamna Alina Mungiu-Pippidi.

 Dar nu cumva formula „alegeri anticipate atunci când oamenilor, ce şi-au pierdut răbdarea de a mai suporta dominaţia, li se oferă iluzia detensionantă a unor noi guvernanţi” este un fel de Doppelgänger?

Valerius spune:

 15 ianuarie 2012 la 14:53

Şmecheria constă în a folosi termeni ademenitori, “democraţie”, “libertate”, “drepturile omului”, dar care nu sunt definiţi. Dacă ar fi definiţi pe înţelesul gloatei, mulţi ar zice “Mulţumesc, nu-mi trebuie această ‘binefacere’ “. Dacă Raiul ar fi definit, descris, mulţi ar prefera, ca Ivan Turbincă, să meargă în Iad, căci acolo găsesc şi tabacioc, şi femei, şi muzică de discotecă.

Mulţi muşcă această nadă constând în cuvinte ademenitoare, iar când pricep care-i realitatea este prea târziu, sunt deja în lanţurile sistemului. Tovarăşul-domn Iliescu, împreună cu ceilalţi manipulatori din timpul Marii Păcăleli, a tot găvărit despre “democraţie”, spre entuziasmul gloatei din piaţă. Când au ajuns şomeri sau au constatat că le sunt în primejdie chiar şi pensiile, unii au priceput că “democraţia” este capitalism, adică o plutocraţie. Dar a fost prea târziu. Plutocraţii pun jandarmii să le tăbăcească pieile, spunând că apară “democraţia”. Iar alde Pippidi spun că de vină e Băsescu, nu spun că sistemul e de vină, în care Băsescu nu-i decât ce spunea el aici că este.

Madam Pippidi e demagogă, e ca boierul acela din “Moş Ion Roată şi Unirea”, care stătea comod în jilţ şi le explica ţăranilor cum poate fi ridicat un bolovan prin eforturi unite.

Nu vă rog să mă credeţi, dar alde Pippidi ne pregătesc un alt regim de tip Băsescu, cel puţin la fel de obedient faţă de cămătarii lumii. N-aţi văzut cum citează, precum un verset din Biblie, punctul de vedere al FMI, al Băncii Mondiale ?

Ce-o fi “anti-capitalist” în asta ? Nu pricep.

Valerius spune:

 15 ianuarie 2012 la 17:18

Nu înţeleg care este motivaţia ştergerii linkului către saitul care cuprindea un fapt de presă:

“Intrebat de ce tine atat de mult la “Axa Washington-Londra-Bucuresti” si nu este adeptul unor relatii la fel de apropiate cu partenerii traditionali Franta si Germania, Traian Basescu a afirmat razand: “Decat sa sug… la mai multi licurici mai mici, mai bine sug… la un licurici mai mare”!”

Sunteţi pudibonzi ? Faceţi curăţenie în declaraţiile Domnului Preşedinte ? Sunteţi responsabili cu imaginea Domniei Sale ?

Domnul Preşedinte nu se sfieşte să le spună pe şleau (dacă nu aţi aflat, vă pot oferi şi alte dovezi). Ăsta da bărbat ! Brava lui. De-aia poporul îl va alege şi a treia oară Cârmaci.

Valerius spune:

15 ianuarie 2012 la 17:30

Scuze pentru retrogradarea neintenţionată.

Trebuia să scriu:

“De-aia poporul îl va alege şi a treia oară Comandant”.

Comandant de barcă, de navă, de ţară, de ce-o vrea Domina Sa. Mai bine Comandant de orice (Guvern, Parlament, Biserică, Bancă Naţională). Comandant să fie.

DanBruma spune:

15 ianuarie 2012 la 15:08

Pai eu zic ca inainte de a defini notiunile de democratie, libertate, drepturile omului hai sa definim notiunea de gloata si de intelesul gloatei.

Valerius spune:

15 ianuarie 2012 la 17:22

Păi de ce ?

DanBruma spune:

15 ianuarie 2012 la 17:42

Pai ptr ca acestei notiuni i se aplica celelalte notiuni asa cum ai propus mai sus sau nu mai tii minte ce ai scris?

Valerius spune:

 15 ianuarie 2012 la 21:41

Domnule DanBruma,

Speram că aveţi simţul umorului şi vă opriţi, dar văd că v-aţi luat în serios rolul de moderator.

Doar nu credeţi că voi intra în jocul ăsta de-a definitul termenilor „anteriori”, joc care s-ar putea transforma în regressus ad infinitum !?

Nu ştiţi ce înseamnă „gloată” ? Luaţi, domnia voastră, şi serviţi-vă singurel de-aici-şa:

http://dexonline.ro/

Proclamaţii la Bucureşti & Cluj – Ianuarie 2012

Proclamație la Cluj 

(Și lista scurtă care circulă la Cluj)

CEREM:

1. Demisia președintelui Traian Băsescu

2. Demisia Guvernului

3. Crearea unui sistem de sănătate echitabil și în folosul cetățenilor

4. Suplimentarea bugetului pentru educație la 6% din PIB

5. Majorarea pensiilor

6. Majorarea salariilor cu 25%

7. Anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation

8. Anularea PUG-ului care declară Roșia Montană zonă mono-industrială

9. Anularea comasării alegerilor 10. Respingerea proiectului de modificarea a Legii Minelor nr. 85/2003 11. Depolitizarea TVR.


Proclamaţie la Bucureşti - Ianuarie 2012

(aceasta este Proclamatia care a inceput sa circule la manifesttia de aseara. e un inceput. pareri??)

1-ACTUALA PUTERE SA-SI DEA DEMISIA PENTRU CA PARLAMENTUL SA EMITA CADRUL LEGISLATIV IN MASURA SA ASIGURE  DEZVOLTAREA  DEMOCRATICA  REALA  A  SOCIETATII  ROMANESTI ;

2-VREM  ALEGERI  ANTICIPATE . NICI UN PARLAMENTAR SAU DEMNITAR CARE S-A FACUT RESPONSABIL  PRIN  SEMNAREA  DE DOCUMENTE  DE CEDARE  A AVUTIEI  STATULUI  ROMAN  CATRE  GRUPURI  DE INTERESE  NU VA  MAI CANDIDA  IN  VREO  FUNCTIE  PUBLICA ;

3-CLASA  POLITICA  SA  LASE  SOCIETATEA  CIVILA  SA  SE ORGANIZEZE

4- DESFIINTAREA  STRUCTURILOR  MAFIOTE  SI  A  CELOR  CREATE  DE TOATA  CLASA  POLITICA  DIN   1989 PINA  ACUM ;

5-TRECEREA  ELEMENTELOR  ECONOMIEI  NATIONALE  IN  GESTIUNEA  STATULUI ;

6-DEPELEDIZAREA  TELEVIZIUNII  NATIONALE ;

7-CONTURAREA INTERESULUI  NATIONAL  IN  CADRUL  UE ;

8- CONFISCAREA  AVERILOR  ILICITE, CASTIGATE   DE PARLAMENTARI  SI GRUPURILE  LOR  CRIMINALE. TRAGEREA LA RASPUNDERE  A CELOR VINOVATI  PENTRU  DISTRUGEREA  SI VANZAREA  SOCIETATILOR  ROMANESTI  SI A  INDUSTRIEI, UTILAJELOR, INCLUSIV  A  TERENURILOR  AFERENTE  INTREPRINDERILOR  FOSTE  DE STAT  DIN 1980  PANA AZI ;

9-RENEGOCIEREA  CONTRACTELOR PRIVIND  RESURSELE  ENERGETICE  SI DE  MATERII  PRIME  DE INTERES  NATIONAL

-          ROSIA MONTANA

-          HIDROELCTRICA

-          ROMGAZ

-          ROMPETROL

-          READUCEREA IN  PATRIMONIUL  NATION AL  A  PLATFORMEI  CONTINENTALE  SI A  RESURSELOR  EI; CINE  SE FACE  RASPUNZATOR  DE SEMNAREA  INSTRAINARII  ACESTOR  VALORI   NATIONALE  SA FIE  TRAS LA RASPUNDERE;

-          RECUPERAREA TUTUROR SUMELOR  DE BANI SI INTRODUCEREA LA BUGETUL DE STAT DE CATRE FIRMELE CAPUSE ALE  GUVERNANTILOR  DE  DUPA  1989  PANA  IN  PREZENT  SI CONFISCAREA  TUTUROR  ACTIVELOR  ACESTOR   FIRME ;

10-RESTABILIREA CARACTERULUI SOCIAL AL STATULUI ROMAN (gasca de la conducerea tarii trasa  la raspundere pentru desfiintarea functiei sociale a statului roman)

11-TRAGEREA LA RASPUNDERE  PE  CALE  PENALA  A SEFULUI  STATULUI  ROMAN  PENTRU  NEPREZENTAREA  IN PARLAMENTUL  ROMANIEI  A PROGRAMULUI  SECURITATII  NATIONALE  SI FOLOSIREA  C.S.A.T PENTRU  A OCOLI  PARLAMENTUL  IN CEEA  CE PRIVESTE  INTERESUL  STRATEGIC  AL APARARII  NATIONALE,  DISTRUGEREA  ECONOMIEI  NATION ALE, A INVATAMANTULUI, A SISTEMULUI  MEDICAL ; APELAREA  LA IMPRUMUTURI  INTERNATIONALE  FARA CA BANII LUATI  SA  FIE  REGASITI  IN ECONOMIA  NATIONALA ;

12-REPUNEREA  IN  DREPTURILE  REALE  A  INTELECTUALITATII  ROMANESTI ;

13-PUNEREA  IN  FUNCTII DE CONDUCERE  A OAMENILOR  DUPA  COMPETENTA  SI REZULTATELE  CONCRETE;

14- OPRIT  GENOCIDUL  IMPOTRIVA  POPORULUI  ROMAN ;

15-STABILIREA  UNOR  TAXE  SI  IMPOZITE  CATRE  POPULATIE  CARE SA FIE SUPORTABILE, IN FUNCTIE  DE VENITURI , NU BIRURI CA ACUM ;

16-CEREM  DOVADA  PLATIRII  TAXELOR  SI IMPOZITELOR  CATRE   STAT  DE PERSOANELE  CARE  AU FACUT  AVERI  COLOSALE  SI  CARE   LA ORA  ACTUALA  DETIN  CLADIRI, TERENURI, PADURI, ETC, OBTINUTE ILICIT  DIN  TRANZACTII  STIUTE  DE  EI  CU AJUTORUL  GUVERNARILOR  DE DUPA  ’89 ;

17-TRAGEREA  LA RASPUNDERE  A CELOR  CARE AU  ADMINISTRAT SI  INSTRAINAT  FONDURILE  U.G.S.R  SI RECUPERAREA  LOR ;

18-OPRIREA  VANZARII  BUNURILOR  R.A.P.P.S

Valerius spune:

17 ianuarie 2012 la 13:41

Dintre cele două proclamaţii prezentate aici,
- aceea în 18 puncte este chiar revoluţionară, ea cere transformări de esenţă ale formaţiunii social-economice;
- cealaltă, în 9 puncte, este „cuminte”, este doar reformatoare.

Preferinţa mea este pentru Proclamația în 18 puncte.

Proclamația în 18 puncte exprimă deziderate pe care le aud din 1989 încoace în discuţii particulare ale multor oameni, dar pe care nu le-am regăsit niciodată în spaţiul discursurilor oficiale, unde bântuie stafia anticomunismului, şi nici în mass-media devenite câinele de pază al capitalismului.

Anumite incoerenţe, din punctul de vedere al logicii generale, dar mai ales din punctul de vedere al logicii juridice proprii actualului drept burghez, sunt dovezi că proclamaţia nu este elaborată de jurişti şi politologi, analişti care, în marea lor majoritate, gândesc în limitele normelor capitalismului.

Consider că în această Proclamaţie se exprimă (într-o formă pe care analiştii de serviciu, intelectualii-mercenari apărători ai statu-quo-ului capitalist ar eticheta-o ca fiind „naivă”, „utopică”, „reacţionară”) acele dorinţe, aşteptări profunde ale majorităţii tăcute a poporului, așteptări şi dorinţe care apar, de-a lungul celor două decenii, în sondajele de opinie „cuminţele” (care nu îndrăznesc să cerceteze în profunzime), în răspunsul „România se află pe un drum greşit”.

Convingerea mea (despre care nu pot nega că este doar o ipoteză de lucru) este că majoritatea acestui popor nu a vrut capitalism, ci doar o reformare a sistemului socialist, începând cu înlăturarea Ceauşeştilor şi a activiştilor „comunişti” înstrăinați de popor. Faptul că niciodată, începând cu momentul Marii Păcăleli, nici măcar într-un sondaj de opinie, nu s-a pus întrebarea despre care Alexandru Bârlădeanu spunea că trebuie pusă, „Vreţi capitalism sau socialism ?”, faptul că toţi liderii „democraţi”, precum acel Václav Havel ridicat în slăvi de profitorii prăbuşirii socialismului, s-au ferit ca dracul de tămâie de referendumuri pe această temă fundamentală dovedeşte teama lor de a scoate la vedere dorinţele profunde ale majorităţii tăcute. Acum câteva luni, într-o emisiune a Alessandrei Stoicescu, Emil Constantinescu spunea că, în timpul campaniei electorale prezidenţiale la care a participat, sfetnicii lui încă îi mai recomandau să nu spună pe şleau că optează pentru „capitalism”, căci acest termen are o conotaţie dezagreabilă pentru grosul populaţiei.

Proclamaţia aceasta, care exprimă în formă genuină dezideratele majorităţii poporului, dacă va încăpea, pentru a fi exprimată logic şi juridic coerent, pe mâinile unor specialişti care preferă capitalismul (inclusiv adepţi ai ideologiei social-democrate) va fi trădată, va deveni un proiect cuminţel de reformă. Ea va mai avea doar o valoare istorică, singurul beneficiu posibil ar rămâne invocarea ei ulterioară ca mărturie a unei voinţe populare trădate.

Dacă majorităţile populare care s-au evidenţiat, în diferite ţări, nu se vor solidariza (de exemplu ungurii şi românii care protestează contra umilirii istorice la care sunt supuşi de oligarhia financiar-bancară mondială), şansele lor de eliberare pe cont propriu sunt practic nule.

Cine să iniţieze aceste solidarizări în jurul unor interese comune, în condiţiile în care serviciile secrete, instituţiile militare şi juridice, mass-media sunt controlate tocmai de către opresori ? Cine are curajul să îmbrace cămaşa morţii ? Cum se poate evita primejdia exprimată prin principiul cinic „divide et impera ?”

PS

Păcat că acest subiect, în opinia mea extrem de important, a fost plasat la “Insert”.

EugeniaP spune:

 17 ianuarie 2012 la 14:59

@Valerius

 De acord domnule Valerius, şi, asta se aplică şi pentru articolul lui Raoul Weiss publicat tot la Insert, or fi de dorit interstiţiile, dar să nu pierdem esenţialul, indiferent de autor, anonim sau străin.

Dedalus spune:

 17 ianuarie 2012 la 15:29

“Consider că în această Proclamaţie se exprimă (într-o formă pe care analiştii de serviciu, intelectualii-mercenari apărători ai statu-quo-ului capitalist ar eticheta-o ca fiind „naivă”, „utopică”, „reacţionară”) acele dorinţe, aşteptări profunde ale majorităţii tăcute a poporului, așteptări şi dorinţe care apar, de-a lungul celor două decenii, în sondajele de opinie „cuminţele” (care nu îndrăznesc să cerceteze în profunzime), în răspunsul „România se află pe un drum greşit”. Convingerea mea (despre care nu pot nega că este doar o ipoteză de lucru) este că majoritatea acestui popor nu a vrut capitalism, ci doar o reformare a sistemului socialist, începând cu înlăturarea Ceauşeştilor şi a activiştilor „comunişti” îndepărtaţi de popor.”

Subscriu intru totul. Intr-adevar aflandu-ma si eu in treaba printre multi alti fraieri la Marea Păcăleală, in primele ore si zile s-a strigat doar “Jos Ceausescu!” in diferite variante si “Fara securisti!” (ultima ramane valabila si azi), iar sloganul “Jos comunismul!” a aparut abia din 25 decembrie. Chiar daca ultimii 22 de ani cu tot balastul lor toxic nu pot fi stersi cu buretele pentru a revendica acum “o reformare a sistemului socialist”, punctul istoric in care ne aflam fiind cu totul altul, putem sa aspiram la modelul unui socialism democratic, as cum este (sau a fost in unele perioade) in Suedia si Norvegia. Sau asa cum era invederat in proiectul social al P.C. Italian in vremea lui Enrico Berlinguer si al Eurocomunismului, o doctrina – azi prea curand uitata – a dreptatii sociale in conditii profund democratice si in respectul real al libertatii.

“Proclamaţia aceasta, care exprimă în formă genuină dezideratele majorităţii poporului, dacă va încăpea, pentru a fi exprimată logic şi juridic coerent, pe mâinile unor specialişti care preferă capitalismul (inclusiv adepţi ai ideologiei social-democrate) va fi trădată, va deveni un proiect cuminţel de reformă. Ea va mai avea doar o valoare istorică, singurul beneficiu posibil ar rămâne invocarea ei ulterioară ca mărturie a unei voinţe populare trădate.”

Intr-adevar, unde vor fi acei specialisti capabili sa apere dezideratele majoritatii poporului? Juristii formati dupa ’89 au fost educati la scoala dreptului burghez, care nu se osteneste nici macar sa constate caducitatea Declaratiei universale a drepturilor omului bazata pe drepturi “negative”, cata vreme nu sunt garantate in mod real drepturile “pozitive” – la viata, la hrana, la locuinta, la snatate, la munca, la invatatura. Dar daca printre ei exista constiinte dublate si de cunoastere, ar trebui sa ia ca model proiectele unor personalitati istorice atat de diferite ca Robespierre si Roosevelt care – cu toate pacatele lor – au proclamat astfel de drepturi pozitive chiar in cadrul republicii sociale burgheze. Cat despre social-democratie… tabloul este de-a dreptul jalnic, incepand cu tradatori de marca precum Tony Blair; ar trebui un Willy Brandt si un Olof Palme pentru o resuscitare…

Solidarizarea in fata oligarhiei corporatist-bancare, intr-adevar, este mai necesara ca oricand, fie ea si cu ungurii, dar la fel de bine si cu grecii (vezi filmul “Debtocracy”), cu latino-americanii, cu spaniolii, cu italienii, cu OWS… In peisajul general, este aceasta o fereastra de oportunitate care nu ar trebui pierduta cu nici un pret.

Valerius spune:

 17 ianuarie 2012 la 16:36

Mă angajez în dialog cu dv. ca om conştient că nu are calităţile necesare pentru a fi un eficient politician şi că este doar un visător, un om aflat în „reverie”, care încearcă, fără a-şi abandona raţiunea, să-şi satisfacă în planul imaginaţiei dorinţe pe care nu şi le poate îndeplini în planul realităţii.

„Intr-adevar aflandu-ma si eu in treaba printre multi alti fraieri la Marea Păcăleală, in primele ore si zile s-a strigat doar “Jos Ceausescu!” in diferite variante si “Fara securisti!” (ultima ramane valabila si azi), iar sloganul “Jos comunismul!” a aparut abia din 25 decembrie.”

Restauraţia capitalismului a avut un caracter insidios. Dacă în primele clipe ale Marii Păcăleli s-ar fi răcnit cu insistenţă „Jos comunismul !”, „Sus capitalismul !”, puţini ar fi fost cei care fi protestat contra Puterii de atunci. Îmi amintesc o transmisiune în direct din Franţa, din timpul „solidarizării cu Revoluţia Română”, în care nişte unii răcneau „Ceauşescu – assassin !”. În momentul în care răcnitorii au trecut la „Communisme – assassin !”, un ins s-a precipitat, semn că n-a venit momentul ! Amintiţi-vă că platforma în zece puncte (?), prin care Iliescu crede că a pus bazele „Revoluţiei”, abia sugera, pentru iniţiaţi, trecerea la capitalism („libera iniţiativă” etc.). Îndrăcitul de Brucan a scris un articol cu titlul „Fără isme !”, adică fără recurs la ideologii, a căror controversă ar fi ascuţit minţile ce trebuiau spălate. Strategii restauraţiei capitalismului au acţionat deosebit de inteligent, folosind o politică etapizată. Mai întâi au canalizat întreaga ură a populaţiei, justificată de privaţiuni şi de cultul deşănţat al Ceauşeştilor, împotriva acestui cuplu, ştiind foarte bine că asta era, în condiţiile centralizării aberante a sistemului, echivalentă cu decapitarea sistemului : „Bate-voi păstorul şi se va risipi turma”. Apoi, în starea de haos creată de „revoluţie”, s-a lucrat intens, metodic, la dărâmarea sistemului socialist însuşi, principalul scop al Păpuşarilor.


Dedalus spune:
 17 ianuarie 2012 la 18:05

Va multumesc, dar nu va faceti probleme, nici eu nu sunt mai mult decat un visator – cum cu siguranta sunt poate majoritatea celor din Piata – iar “ratacirile” mele pasionate (ca si ale altora) din ’89-’90, privite retrospectiv, nu sunt decat cronica unui esec anuntat…
 Din pacate nu sunt un om de actiune, mai ales politica. Ce a fost conteaza, desigur, dar – a fost! si trecutul nu mai poate fi schimbat.


Problema este ce e de facut. Dreapta oligarhica actioneaza in toata lumea de cam 40 de ani extrem de perseverent, concertat si “profesionist”. Lumea a fost adusa in haznaua actuala prin pasi marunti, exceptand cateva focuri de artificii ca 9/11. Prin simetrie, cred ca daca e ca acum stanga sa (re)incline cat de cat balanta, nu o va putea face decat tot prin pasi marunti – dar cred ca i-ar trebui profesionisti pentru asta. Dupa 22 de ani se vede cu ochiul liber ca in ’89 nu a fost “revolutie” decat in imaginatia naiva a strazii; o revolutie adevarata cere o pregatire indelungata si temeinica, asa cum a fost facuta de enciclopedistii din Franta inainte de 1789, sau de un secol de gandire si experienta istorica de stanga inainte de 1917. Dar cred ca acum nu mai e vremea baricadelor. De altfel Lenin nu se dadea inapoi sa actioneze in paralel si cu mijloace total nerevolutionare, cat se poate de parlamentare. Problema e starea jalnica in care a ajuns in lume stanga dupa prabusirile din ’89; la noi, ce sa mai zicem, nici nu avem vreun partid mai la stanga de PSD. Nu pot sa inteleg spre exemplu unde sunt milioanele de italieni care au iesit in strada la moartea lui Enrico Berlinguer in 1984? – Astazi, ce e drept (am auzit la tv), a fost inlocuit la parlamentul UE conservatorul Jery Buzek cu un social-democrat; simbolic, e o mica victorie; dar habar n-am cine e omul? va fi tot vreun Tony Blair? – Deocamdata, pasi semnificativi ar fi, cred, reindustrializarea, resindicalizarea, stergerea datoriilor suverane (asta, presupunand in mod “naiv” ca statele ar mai exista si nu ar fi formate doar din lachei; dar precedente exista totusi – cazul datoriilor Germaniei dupa razboi, sau mai micile victorii ale lui Bono in anii nostri). La noi, macar de s-ar face auzit glasul unei noi intelectualitati de stanga; chiar si acest ziar electronic e un semn bun. Oricum, stanga nu trebuie sa reinventeze roata, exista o simtire de stanga ce incepe cu Isus si o imensa experienta istorica margand pana in anii ’90 ce poate servi de reper pentru a intelege si valoriza revendicarile oamenilor din Piata. Trebuie doar maturat gunoiul ideologic neoliberal, care ne duce inapoi cu 200 de ani…

Valerius spune:

 17 ianuarie 2012 la 17:28

„ultimii 22 de ani cu tot balastul lor toxic nu pot fi stersi cu buretele pentru a revendica acum “o reformare a sistemului socialist”

Şi eu sunt convins că ar fi o tâmpenie să vrem (presupunând că ar fi posibil) să restaurăm vechiul sistem, exact cum era acela.

Dar n-am fost, şi nu suntem lăsaţi să ne alegem drumul. Toată băşcălia având ca ţintă „democraţia originală” a avut drept scop să nu ne permită autoguvernarea, alegerea drumului cel mai bun pentru cât mai mulţi oameni şi să ne constrângă să executăm, ca nişte roboţi, comenzile venite din afară. Cozile de topor au avut contribuţia lor la retezarea pădurii noastre.

Noi trebuie să îndrăznim, înfruntând etichetările „democraţilor” din Occident şi pe ale slugilor lor din ograda noastră, să ne punem ordine în gânduri, aşa cum s-a început în acest sait. Trebuie să aruncăm „cipurile” care ne-au fost implantate, să ne eliberăm de complexele idiotizante care ne-au fost cultivate:

- „democraţie = capitalism”;

- „democraţia (citeşte „capitalismul”) este imperfectă, dar este cea mai bună dintre cele posibile”, „Capitalismul este sfârşitul istoriei”;

- „proprietatea privată (inclusiv asupra mijloacelor de producţie) este inerentă naturii umane”. Există o natură umană dată, imuabil-egoistă ? Modelul lui Cristos ori al Maicii Tereza este inuman ? Culmea absurdului, efectul practic al acestui slogan a fost exproprierea noastră, şi ca indivizi, şi ca naţiune. Dacă, în anumite limite, poţi accepta proprietatea privată asupra produselor muncii proprii, este imorală privatizarea resurselor naturale. Suntem toţi, cu drepturi egale, fiii Naturii Mamă. L-a născut, cumva, mama sa, pe Dinu Patriciu, cu pungi de petrol şi rafinării ataşate de el ? Le-a produs el, prin efortul lui intelectual şi muscular ? Culmea nesimţirii, cei care scandează acest slogan se consideră creştini !;

- persiflarea dorinţei malefice (extrapolată ilicit la clasa tuturor românilor) „Să moară şi capra vecinului !” şi substituirea ei printr-o adoraţie faţă de capra vecinului (să ne gândim la cei care se „droghează” cu seriale de mii de episoade inspirate din lumea privilegiaţilor capitalismului);

- să înţelegem că, de când există fiinţe numite oameni, există şi „al meu” şi „al nostru”, şi proprietate privată şi proprietate publică, să pricepem că ponderea unei forme de proprietate, în cadrul pluralismului formelor de proprietate, nu trebuie stabilită prin sloganuri politice perfide, nu prin comandamente ale Cămătarilor Lumii, ci prin considerente de reală eficienţă economică benefică pentru cât mai mulţi oameni. Privatizarea a însemnat, din start, exproprierea noastră, căci românii, ca indivizi, erau săraci în 1989, nu puteau participa la licitaţii. Iar proprietatea publică nu este rea în sine, ci doar printr-un rău „management”.


Dedalus spune:
 17 ianuarie 2012 la 18:47

Comentariile si ideile sunt excelente si la obiect si nu as mai avea multe de adaugat acum, mai ales ca eu gandesc mai abstract… 


Dar daca ar fi sa fac o propunere la obiect, as vrea sa transmit un APEL tuturor avocatilor de buna credinta SA SE ANGAJEZE PRO BONO IN APARAREA TINERILOR care au fost retrinuti, arestati, batuti, perchezitionati, amprentati, fotografiati in mod ilegal – asemenea domnului Alistar, fata de care imi exprim o infinita admiratie.


Cel putin o parte, cea mai mare parte, din acesti tineri sunt NEVINOVATI dar aproape nimeni din media nu le recunoaste prezumptia de nevinovatie. Despre orice interlop care talhareste si da in cap, media spune “daca va fi gasit vinovat”, despre ei nu, ei sunt aprioric vinovati. Vor juristii nostri un stat de drept sau nu?

Anticapitalism

(blogul domnului Florian Liviu)

Florian Liviu :

Atenţie la diversiunile şi manipulările puterii ! 

"Puterea încearcă o diversiune şi totodată caută să manipuleze opinia publică. Ea a lansat ideea că cei ce se luptă la propriu cu jandarmii şi implicit cu actuala putere politică sunt membrii galeriilor de fotbal, dar acest lucru este o mare minciună, un mare neadevăr.


 Profitând de faptul că între cei ce s-au opus activ jandarmilor  se aflau şi grupuri aparţinând galeriilor de fotbal se caută  să se minimalizeze, să se arunce în derizoriu, să se distragă atenţia de la faptul de însemnătate istorică că lupta claselor populare ajunse la disperare a luat pe alocuri un caracter violent.


 Cred că este prima manifestare făţişă de ostilitate totală faţă de un regim de la acţiunile muncitoreşti conduse de Miron Cosma în timpul guvernării Emil Constantinescu.


 Se face mare vâlvă că s-au incendiat nişte chioşcuri de ziare şi că s-a distrus nu ştiu ce material rutier, dar se trece criminal sub tăcere faptul că tinerii au spart vitrinele mai multor bănci exprimându-şi în acest fel cu claritate protestul, indignarea şi revolta faţă de felul în care băncile spoliază populaţia.


 L-am văzut pe primarul Sorin Oprescu făcând pe îngrijoratul- ce să zic?- afirmând că toate aceste pagube vor fi suportate în final de către contribuabilul amărât, dar nu a suflat un cuvânt despre pagubele pe care guvernările ce se succed din 1990 încoace le-au produs României. Se vorbeşte de vandalismul protestatarilor, dar nici măcar nu se şopteşte despre vandalismul pustiitor al guvernanţilor.


 Întrebare pentru primarul Oprescu şi alţi vorbeţi de serviciu de pe la televiziuni care s-au grăbit să-i condamne pe tineri. Ce este mai păgubos pentru ţară şi pentru populaţie, un guvern care se împrumută 50 de miliarde la FMI, distruge sistemul de sănătate în mod conştient pentru a-l privatiza, anulează un cod al muncii progresist pentru a-l înlocui cu unul de la începutul secolului 20 în care muncitorii nu aveau nici un drept, nu emite nici o hotărâre şi nici o lege în interes naţional, ci numai în interes privat sau de grup sau câteva sute de tineri pe care disperarea, mânia şi furia cauzate de lipsa de şanse reale îi mână la lupta pentru a-şi cuceri demnitatea.


 Personal i-am văzut duminică pe tinerii care aruncau cu pietre în jandarmi şi se împotriveau activ acestora. Erau tineri din cartierele periferice ale capitalei, în inferioritate fizică evidentă în raport cu jandarmii  toţi înalţi, bine făcuţi, atletici, bine hrăniţi, impunători în uniformele lor, cu umerii, coatele şi genunchii protejaţi de un strat gros de cauciuc, cu căştile, scuturile şi armele lor ameninţătoare. Îmbrăcaţi în negru, jandarii par nişte cavaleri ai apocalipsei.  Prin contrast tinerii care aveau curajul eroic să-i înfrunte erau în majoritate mici de statură, slabi, îmbrăcaţi sărăcăcios.  I-am văzut alergând  de colo-colo printre străduţele din spatele bisericii Sfântul Gheorghe cu pietre în mâini ca nişte cete de maimuţe agile din documentarele difuzate de National Geografic.


 Nu trebuia să fii mare expert în sociologie ca să-ţi dai seama că aparţin celor mai defavorizate straturi ale societăţii, cărora capitalismul nu le asigură decât un trai mizer şi amar. Se manifestă violent pentru că răspund cu aceiaşi monedă violenţei extreme pe care sistemul o exercită asupra lor prin condamnare la precaritate şi sărăcie fără ieşire. Ei reprezintă în acest moment cel mai avansat din punct de vedere politic segment al societăţii româneşti.






 PS. 1 O enormă scârbă mi-a provocat tandemul Dinescu, Emil Hurezeanu pe Realitatea, primul încercând în stilul său caracteristic să înece lucrurile într-o băşcălie sulfuroasă,urât mirositoare iar cel de al doilea căutând să explice cu un aer savant şi în acelaşi timp greţos că tot ce se petrece în stradă nu este decât expresia firească a unei democraţii sănătoase ale cărei supape de siguranţă şi mecanisme fine de echilibrare, iată!, lucrează, ce minunat lucru !, şi nu permit violenţei de sistem să se acumuleze ca într-un cazan de presiune.
 Aşa e peste tot în lumea civilizată, ne asigura Hurezeanu cu maximă seriozitate, huliganii trebuie să-şi descarce undeva violenţa animalică. Din fericire pentru noi azi, în capitalismul ideal în care trăim, în loc de războaie avem întreceri sportive, demonstraţii de stradă, proteste, bătăi cu forţele de ordine, locuri organizate în care să ne descărcăm violenţa. Mă mir cum îi mai rabdă pământul.


 PS. 2 Dan Diaconescu cred că nu mai este în toate minţile. A intrat într-o stare febrilă de agitaţie şi se visează deja preşedintele României în locul lui Băsescu. Sunt curios dacă s-ar duce la Universitate cum ar fi primit de manifestanţi. Irinel Columbeanu s-a dus. Cred că înjurăturile şi şuturile pe care i le-ar pricinui baia de mulţime l-ar ajuta să revină cu picioarele pe pământ."

Valerius
Jan 17, 2012 09:05 AM

„Puterea încearcă o diversiune şi totodată caută să manipuleze opinia publică.”

Este evident şi pe deplin explicabil.

„Personal i-am văzut duminică pe tinerii care aruncau cu pietre în jandarmi şi se împotriveau activ acestora. (…) Ei reprezintă în acest moment cel mai avansat din punct de vedere politic segment al societăţii româneşti.”

S-o iau mai pe ocolite, ca să nu vă provoc un şoc nervos.

Nu cred că poate exista „revoluţie de catifea”. O revoluţie autentică presupune pre-existenţa unei contradicţii antagonice între nişte clase sociale, între o clasă privilegiată, oprimantă, şi o/nişte clasă/clase grav nedreptăţite, exploatate. Înclin să cred că este o utopie rezolvarea acestei contradicţii prin negocieri, prin apelul la altruism, la solidaritate socială, într-o societate în care educaţia exacerbează egoismele, în care clasa dominantă apelează la toate pârghiile puterii pentru a-şi apăra privilegiile. E ca şi cum ai visa un balet graţios al vulpii cu iepuraşul. Schimbarea raportului de dominaţie necesită folosirea forţei, care nu înseamnă, neapărat, vărsare de sânge.

Ceea ce se numește „revoluţie de catifea” a fost o restauraţie a dominaţiei de clasă prin manipulare.

Din această perspectivă, evident că nu pot accepta posibilitatea unei revoluţii în condiţiile în care revoluţionarii doar strigă lozinci contra clasei dominante, stând "liniştiţi", „civilizaţi”, în ţarcurile în care forţele de coerciţie subordonate Puterii îi pun.

Dar a fi revoluţionar implică în mod necesar o conştiinţă de clasă, nişte scopuri clare şi folosirea unor mijloace adecvate realizării acelor scopuri.

De aceea nu pot fi de acord cu enunţul dv.:

„Ei reprezintă în acest moment cel mai avansat din punct de vedere politic segment al societăţii româneşti”.

În opinia mea, acei tineri acţionează cvasi-instinctiv, poate cu puţine excepţii. Reacţiile lor distructive, lipsite de discernământ (ei atacă şi sediul unei bănci, dar distrug şi autoturismul cumpărat [de un salariat] prin rate împovărătoare de la o bancă), sunt ca un torent care distruge tot ce-i stă în cale. Desigur, în mare, efectul protestului lor este, conjunctural, concordant cu scopul nostru, de înlăturare a acestei puteri antipopulare, aservite intereselor Marelui Capital. Ei sunt aliaţii noştri în mod întâmplător, conjunctural. Dar, prin carenţele lor grave în instrucţia şi educaţia umanistă, dacă mâine am reuşi să instaurăm societatea socialistă, ei ar deveni adversarii noştri, căci ei se opun, instinctiv, oricărei autorităţi politice, oricărei ordini care transcende structurile lor de găşti.

În comparaţie cu aceşti tineri, minerii care au realizat "mineriadele" erau mult superiori ideologic, chiar dacă nici ei nu erau tobă de carte.

Manifestul Ultraşilor

“E iarna, pot veni vremuri si zapezi grele. Pot veni abuzuri si mai grele, pot veni infometatii dupa placinte, care sa ceara prazile razboiului fara a fi partcipat la el. Poate veni plafonarea noastra, pe fondul lipsei de coagulare, pe fondul unei confuzii ce risca sa devina resemnare.

Dar datoria noastra e sa nu ne oprim. Si daca Piata Universitatii va ramane goala, ultimul ramas e dator sa aprinda lumina, nu sa o stinga.

E de ajuns sa filtram prin sufletul de Roman versurile imnului national si vom sti ce avem de facut. Cine sa faca asta? Nu suntem o enciclopedie a adevarului absolut, dar putem da exemple:

- Pensionarii tarii, care zilele astea ne-au aratat ce profund e proverbul cu “cine n-are batrani…”

- intelectualii adevarati, carora le multumim pt reactii si sustinere si pt scutul de netrecut impotriva pseudo-intelectualilor, demagogilor, politrucilor si diletantilor

- oamenii muncitori, care arata ca lenea ce ne-a cuprins pe toti de 22 ani nu se datoreaza unui popor lenes, ci unui popor care a uitat ce potential are

- studentii, care pot arata ca educatia adevarata nu e patronata de ministere falimentare – jurnalistii adevarati, care se simt ca o oaza amenintata de flacarile mincinoase ale unor colegi pt care ratingul, dezinformarea si manipularea sunt deontologie

- categorii marginalizate social, din mijlocul carora se pot naste, vorba lui Iisus si a lui Sisu, diamante: ultrasi, punkisti, rapperi, hippioti, bikeri, grafferi, hipsteri (energia lor, folosita pozitiv, va pune umarul la reconstructie)

De ce trebuie sa facem asta??? Doar pt SMURD? Doar pt demiterea unui guvern si inlocuirea lui cu niste ciocoi de alta culoare, de aceeasi forma, dar la fel de lipsiti de fond??

Nu. Din nou, motivele sunt multe si destul de greu de articulat unitar. Dar vom da iar niste exemple:

- coruptia, care tinde sa devina molipsitoare si la care ajung de multe ori si oameni cinstiti, folosind ca scuza supravietuirea. Milioane de Romani observa si legati la ochi ca sunt condusi de ani si ani de aceleasi organizatii mafiote, cu nume de partide. E de necrezut, dar totusi real, ca traim un nou regim fanariot si nu gasim un Roman sa urce pe tron (e o metafora, nu o propaganda pentru monarhie).Am fost foarte aproape sa avem un prim-ministru neamt si am fi fost multi de acord, pt ca a nu fi Roman a ajuns un fel de garantie a cinstei.

- presa in cautare de senzational, rating, care face jocuri politice si reclame unor fufe dezbracate si care de multe ori dezinformeaza si manipuleaza. Si totusi, Poiana lui Iocan intelege! Cum ar fi sa traim fara TV o saptamana? Am fi Congo sau Atlantida?

- clisee si limbaj de lemn care ingroapa adevarul . Premierul Boc anunta libertatea de expimare, dar jandarmul anunta la portavoce “Parasiti Piata sau folosim forta”

- organe de represiune constranse sa actoneze impotriva fratilor. Da, vrem ostasi in slujba cetatenilor, cum va voia si Cuza, nu vrem mercenari macelari. Da, stim ca aveti si voi familii si nevoi, da,  vrem sa respectam uniforma, dar pt asta vrem sa primim respect, nu sa vedem copii tarati pe jos, femei lovite si injurate, si barbati care pot intra si ei in coma de la un baston in cap.

- legi facute prin dezbatere, cu suportul cetatenilor, nu trecute in graba prin Parlament de o majoritate interesata mai mult de jocuri politice decat de interesul vital al cetateanului. Legi puse in practica nu doar in an electoral (arestari de primari corupti doar ca propaganda si momeala pt inca un vot).

- Centrul Vechi al Capitalei? Da, il vrem european, il vrem renovat, dar nu doar pt profitul unor patroni de localuri. Il vrem curat si pus in evidenta pt mandria si onoarea noastra si de ce nu, pentru un turism adevarat, care nu mananca sute de mii de euro pt o sigla sau un portal de internet.

- Vrem dezbateri pe toate problemele, inclusiv militare. Nu vrem scut anti racheta, cand poate nici nu stim cu adevarat ce inseamna. Nu vrem fregate trimise la misto ( la “mit stock”, daca vreti) si nu mai vrem Romani care sa lupte in Orient pt subzistenta, nu pt o cauza.

- vrem respect si demnitate, nu vrem sa fim catalogati de avocati-deputati ca viermi, nu vrem ca un batran (16 ian, P.Univ) sa vina cu ghete date cu crema, vechi de 5 ani si usor gaurite in talpa, in timp ce diva din Plescoi are sute de perechi de pantofi de lux, purtati ostentativ.

- vrem sa inchideti mall-uri si sa deschideti fabrici. Si spunand asta, spunem ca vrem industrie, agricultura, locuri de munca. Vrem si modernitate, dar nu consumerism de joasa speta, incultura si indobitocire!

- vrem libertatea spiritului, dar ne-am saturat de o clasa politica ce a permis droguri legale la fel de periculoase ca cianurile Rosiei Montane!

- nu mai vrem mizerie, subzistenta, coruptie, bani publici gestionat prost, licitatii masluite, uniuni politice nefiresti (PSD+ PNL ?? PD+UNPR??). Vrem sa traim in pace cu conationali de alte etnii, dar nu vrem sa ne vindem onoarea si drepturile doar ca sa parem “politically correct”. Vrem o adevarata clasa politica, si suntem destul de puternici sa o cream.

Lista ar putea continua si va continua. Pana atunci, recomandam fara nici o aroganta “analistilor” sa studieze si cauza, nu doar efectul. Ne-am saturat de comportamentul “pompieristic” care vina sa stinga focul dupa ce miristea a ars (principiu valabil in nenumarate domenii,  de la EDUCATIE, SANATATE, pana la, de ce nu, legi anti-suporteri).

Prin aceste revendicari, unele poate mai importante, Ultrasii tarii cer RASPICAT reconsiderarea Legii 4, atat de usor semnata de Presedinte. E facuta superficial, diletant si cel mai important, anti-Constitutional. Nu ne afecteaza doar pe noi, ci fura din drepturile tuturor Romanilor. Orice pas mic prin care se fura drepturi e un pas mare catre dictatura si lanturi! LIBERTATE

Randurile de mai sus sunt scrise ad-hoc de un Ultras. Dar in acelasi timp de un fost student, de un tanar care vrea sa munceasca pt tara lui nu pentru “altii” , de un fiu al parintilor lui si un vecin al doamnei care hraneste cateii vagabonzi. Reprezint un mod de gandire si categorii diverse de oameni.

PASNICI si APOLITICI

din nou la UNIVERSITATE!!!

Oameni cu idei, nu cu Molotoave”

Valerius spune:

17 ianuarie 2012 la 20:03

Impresionant manifest !

Dar mi-e greu să cred că nu vorbeşte decât ca indivind.
Mi-e greu să cred că reprezintă un purtător de cuvânt al acelor tineri, care se manifestă ca un torent, distrugând tot ce le apare în cale, atacând, fără discernământ, atât edificii-simbol ale privilegiaţilor (bănci, mall-uri), cât şi bunuri obţinute prin muncă, prin împrumuturi apăsătoare, de către simpli salariaţi.