marți, 26 aprilie 2011

Spune-mi cine este Dumnezeul tău şi îţi voi spune cine eşti.

          Dumnezeu nu constituie nicidecum o reprezentare generală comună tuturor, ci mai generală sau mai limitată, după evoluţia spirituală a fiecărui individ; căci omul, în mişcătoarea sa naivitate, înalţă ceea ce sufletul său are mai bun şi mai nobil pe altarul sfinţit, dându-i numele de Dumnezeu. De aceea se poate afirma: Spune-mi cine este Dumnezeul tău, şi îţi voi spune cine eşti. (…)

          Nu Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea sa, ci fiecare om îşi făureşte Dumnezeul său după propriul său chip. Prin urmare, Dumnezeu nu trebuie căutat în afara omului, ci în străfundul sufletului său, ca expresia cea mai pură a fiinţei sale pur umane. (…)

          Dumnezeu, pe care unii vor să-l conceapă ca pe o entitate supranaturală, este întru totul omenesc: nobil într-un suflet nobil, pur în sufletul pur; în schimb sever şi intolerant în credinciosul care îi afuriseşte pe eretici; conceptul de Dumnezeu care progresează odată cu evoluţia oamenilor constituie criteriul civilizaţiei omenirii, căci el este imaginea însăşi a tot ce spiritul ei are mai bun şi mai luminat; este nemuritor pentru că omenirea este nemuritoare, pentru că conceptul trăieşte o tinereţe veşnică; el este pilonul solid şi indestructibil pe care putem clădi un refugiu la adăpostul reprezentărilor uşuratece şi capricioase.
Titu Maiorescu

14 comentarii:

  1. Este interesantă percepția lui Maiorescu, deși parțial nu sunt de acord cu el. Preceptele religioase ne spun că trebuie să fim într-un anumit fel ca să fim buni creștini, să avem o anumită conduită pentru ca să ne meargă bine în viață: să-L iubim pe Dumnezeu, să ne iubim aproapele, să-l ajutăm, să nu fim mândri, să nu fim răzbunători, să ne facem datoria în societate, să ne creștem copiii cum trebuie, să fim onești și de cuvânt , să fim toleranți etc. Deci, cu ce spune Maiorescu, că fiecare are Dumnezeul lui în funcție de ce are în interior, nu sunt de acord. Interiorul fiecărui creștin trebuie să fie modelat de credință, fiecare trebuie să țină cont de precepte cum sunt cele de mai sus și să se străduiască să-L iubească mai mult pe Dumnezeu și să fie un mai bun creștin și un mai bun om. Iar Dumnezeu este deasupra noastră, noi suntem niște biete furnici, fără de ajutorul lui am fi pierduți. Fără tăria pe care ne-o dă El am fi pierduți. Pentru noi creștinii, credința este singurul sprijin, este unicul lucru care ne ajută să străbatem viața, ea este cu noi când ne bucurăm și ne sprijină și când suntem la ananghie.

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu se putea o ilustrare mai bună a tezei lui Feuerbach, decât comentariul dvs., că religia este o formă de alienare de sine a omului;omul l-a creat pe Dumnezeu şi apoi s-a subordonat pe sine propriei creaţii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Domnule Liviu, deja m-am obişuit cu dvs., cu admiraţia dvs. faţă de Stalin, furul care ne-a furat Basarabia şi cu faptul că nu înţelegeţi ce este cu religia noastră ortodoxă.

    Religia noastră ortodoxă a fost factorul care ne-a ţinut uniţi şi ne-a dat tărie în braţe. În numele ei a dat Ştefan cu sabia în turci, cu ea am făcut România Mare şi cu ea i-am alungat pe amicii dvs. ruşi din Basarabia în 1941.

    Aşa mic-burghez cum sunt eu, aş pleca şi mâine la război pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei.

    Sunt sigur că ne vom mai înălţa din nou cum ne-am mai înălţat, şi vom avea din nou România Mare. Sunt sigur că ţara asta nu va fi mereu ticăloşită şi că ea va străluci din nou. Chiar dacă noi nu vom mai prinde asta, urmaşii noştri vor prinde asta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Domnule Bogdan,

    Mai citiţi, vă rog, şi încercaţi să şi înţelegeţi aceste idei ale acestui spiritus rector al epocii lui Eminescu, îndeosebi partea de după punct şi virgulă.

    "Dumnezeu, pe care unii vor să-l conceapă ca pe o entitate supranaturală, este întru totul omenesc: nobil într-un suflet nobil, pur în sufletul pur; în schimb sever şi intolerant în credinciosul care îi afuriseşte pe eretici".

    RăspundețiȘtergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  6. "Dumnezeu, pe care unii vor să-l conceapă ca pe o entitate supranaturală, este întru totul omenesc: nobil într-un suflet nobil, pur în sufletul pur; în schimb sever şi intolerant în credinciosul care îi afuriseşte pe eretici".

    Domnule Valerius, eu am înţeles din prima ce spune Maiorescu mai sus, numai că nu sunt de acord cu el. Dumnezeu ţine de supranatural. Cum să compari furnica, frunza în vânt care este omul, cu Tatăl, cu Dumnezeu?

    Am mai spus-o, ortodoxia înseamnă străduinţa continuă de a-l iubi pe Dumnezeu, de a fi în armonie cu El, de a fi mai bun creştin şi om, nu are nimic de-a face cu aserţiunea lui Maiorescu, că Dumnezeu e o reflexie a sufletului omului. Cine e credincios adevărat se străduieşte în sensul menţionat de mine mai sus, cine nu e, nu o face, se leagă de lucruri vremelnice, de mândrie sau de avere, de exemplu. A nu se înţelege că vreau să impun cuiva calea mea, de care sunt însă fericit că o am.

    E greu, d-le Valerius, ca să fac o glumă, să vă explic inexplicabilul, credinţa se trăieşte, nu se vorbeşte, nu te baţi cu pumnul în piept cu ea.

    Nu în ultimul rând, pentru mine a fi ortodox este o problemă de continuitate, înaintaşii mei, ţăranii aceştia din Sud, care au suferit sau şi-au dat viaţa în războaiele naţiei, au fost cu toţii ortodocşi.

    RăspundețiȘtergere
  7. ” numai că nu sunt de acord cu el ” (cu Maiorescu – nota mea, V.)

    Cu dreptul dv. de a crede în existența lui Dumnezeu, ca entitate independentă de spiritele omenești, nu am cum să nu fiu de acord.

    ” eu am înţeles din prima ce spune Maiorescu mai sus”

    Mă îndoiesc. Atunci când ați scris ”Domnule Liviu, deja m-am obişuit cu dvs., cu admiraţia dvs. faţă de Stalin, furul care ne-a furat Basarabia şi cu faptul că nu înţelegeţi ce este cu religia noastră ortodoxă.”, ați întreprins un atac la persoană, alături de drumul discuției despre textului lui Titu Maiorescu. În acest fel, dv. n-ați făcut decât să dovediți adevărul exprimat de Maiorescu (Dumnezeu este ”sever şi intolerant în credinciosul care îi afuriseşte pe eretici”).

    RăspundețiȘtergere
  8. ... Domnule Valerius, eu mi-aduc aminte să-l fi afurisit pe dl Liviu! :)

    Vi se pare că mai sus dl Liviu nu a procedat la un atac la persoană?

    Contrar poate unor aparențe, dl Liviu mi-este simpatic. E sincer în ceea ce crede, asta se vede. L-aș ascunde în pivniță dacă un grup de capitaliști radicali sau de creștini fanatici l-ar căuta ca să-l mazilească.

    RăspundețiȘtergere
  9. Buna seara.
    Comentez pentru prima oara pe acest blog. L-am mai vizitat ieri. Imi pare bine ca l-am gasit. Vad ca aveti si link catre "Reziatenta" in care nu s-a mai scris de citiva ani.
    In ceea ce priveste tema postarii...
    Parerea mea este urmatoarea. Daca intereseaza pe cineva.
    Dumnezeu, dupa mine, este o creatie a omului, dar si omul o creatie a lui Dumnezeu.
    Daca omul si-l proiecteaza pe Dumnezeu asa cum este el capabil (prin posibilitatile specifice ale propriului creier) si Dumnezeu il modeleaza pe om prin conceptia impusa de grupul uman la carui Dumnezeu este.
    Degeaba imi zic eu ateu in Romania ano domini 2011, pentru ca m-am nascut si format intr-o societate imbibata de Dumnezeu in toate maruntaiele ei. Intreaga morla romaneasca are la baza cele mai bune precepte crestine. Binele si raul sint, in mare, definite prin morala crestina...

    RăspundețiȘtergere
  10. @geomarz

    „Intreaga morla romaneasca are la baza cele mai bune precepte crestine. Binele si raul sint, in mare, definite prin morala crestina...”

    Este un fapt că morala creştină este unul dintre pilonii culturii europene (celălalt pilon fiind „miracolul grec”).

    Dar nu toţi gânditorii sunt entuziasmaţi de fundamentarea valorilor europene pe valorile moralei creştine. De exemplu Nietzsche argumenta că morala creştină, care recomandă milă, iubire faţă de semeni, este în contradicţie cu natura umană, a cărei esenţă este, în concepţia lui, „voinţa de putere”.

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu cred ca Nitzsche este singurul ginditor al acestei lunmi. Si nici nu prea sint de acord cu afirmatia de mai sus.
    Natura umana este putin cam greu de identificat. Strict biologic, este, inca un mare mister.
    Comportamentul uman este atit de depndent de mediu incit ma mira afirmatia dumneavoastra de mai sus...
    Dupa stiinta mea, umanitatea se considera ca inceput sa se nasca atunci cind mila si-a spus cuvintul... si infirmii si neajutoratii au inceput sa fie ingrijiti de comunitate.

    RăspundețiȘtergere
  12. @geomarz
    „Nu cred ca Nitzsche este singurul ginditor al acestei lunmi.”

    Eu sunt chiar convins că Nietzsche nu e „singurul ginditor al acestei lunmi.”

    „Si nici nu prea sint de acord cu afirmatia de mai sus.”

    Ideile lui Nietzsche sunt rezonante cu ideile naziste. Eu mă consider marxist, prin urmare nici eu nu pot fi de acord cu înţelegerea esenţei umane ca „voinţă de putere”. Am amintit ideile lui Nietzsche doar ca o critică la adresa moralei ideo-creştine.

    „Dupa stiinta mea, umanitatea se considera ca inceput sa se nasca atunci cind mila si-a spus cuvintul...”

    Consider că aceasta este o altă extremă, opusă celei nietzscheene. Prefer cugetarea lui Blaise Pascal, conform căreia omul nu este nici înger, nici demon.

    RăspundețiȘtergere
  13. Constat că au dispărut două comentarii, unul al domnului geomarz, celălalt al meu. Dar nu din vina mea.

    RăspundețiȘtergere