Din nou despre demnitatea ungurească

Comentariu la articolul  "Un document excepţional – disidenţa maghiară din nou în acţiune", preluat de CriticAtac din blogul lui Liviu Antonesei

Valerius spune:
 4 ianuarie 2012 la 2:26

[A doua încercare de postare]

Nu cunosc bine situaţia din Ungaria. Dar în legătură cu cele citite aici am următoarele opinii.

1). Opoziţia maghiarilor faţă de oligarhia financiară internaţională este un autentic act de curaj şi de demnitate. Am considerație pentru maghiarii care iubesc atât de mult libertatea şi suveranitatea lor.

Sunt de acord cu domnul Raoul Weiss atunci când scrie: „Eu cred că reinstaurarea unui control politic (…) asupra băncii naţionale maghiare (…) este CEL MAI MARE ACT DE CURAJ PATRIOTIC al unui leader european în ultimul an.” Poate chiar de la 1989 încoace. Deja nu mai e un secret că oprimarea popoarelor nu se mai face, în epoca noastră, în principal prin mijloace militare, ci prin mijloace mai perfide: „Daţi-mi controlul asupra monedei naţionale a unei ţări şi nu mă interesează cine-o guvernează”.

Poporul maghiar ar trebui sprijinit în eforturile lui legitime pentru libertate şi suveranitate. În general, popoarele mici (şi nu doar ele) ar trebui să se solidarizeze în faţa opresorilor comuni. Dar unde mai putem găsi acei conducători care să reacţioneze astfel ? Trist este că pe noi ne conduc eunucii, în frunte cu unul care şi-a făcut sensul vieţii lui din  a i-o suge Marelui Licurici  cu sârg.

2). Nu pot fi, însă, de acord cu tendinţele de revizuire a graniţelor statale ori de segregare pe criterii etnice, tendinţe care ar duce la războaie şi din care am suferi toţi. Opresorilor le-ar conveni („divide et impera”).

Despre demnitatea ungurească am mai scris în 2010:

http://valeriu-stanescu.blogspot.com/2010/07/demnitate-ungureasca.html

Comentarii la articolul „Ungaria a căzut de pe harta Europei”, de Liviu Voinea (din CriticAtac)

          Articolul domnului Liviu Voinea face parte din produsele acelor teoreticieni care au contribuit decisiv la aducerea românilor în starea în care se află (acum); nu mai e mult și vom fi un popor fără țară: am fost expropriați, prin mijloace perfide, de industrie, de sistemul bancar, de resursele subsolului, de cel puțin un milion de hectare de pământ și de multe altele. Acum se pregătește înstrăinarea unor mari unități din domeniul energetic.

          Efortul acestor teoreticieni a început cu „Stimaţi tovarăşi” al lui Ion Iliescu şi se continuă cu produse precum cel al domnului Voinea, care sunt lozinci de tipul „Trăiască capitalismul !” Efortul acesta, metodic, de intoxicare a românilor include de la contribuţia lui Petre Roman („industria este un maldăr de fiare vechi”) şi prestaţiile lui Mircea Coşea, până la ultimele elucubraţii ale unor „analişti”.

          Folosind linkul de mai jos, veţi afla că un „analist financiar” a răspuns la întrebarea „cât va câştiga statul din privatizarea perlelor energetice” astfel: „Criteriul nu trebuie să fie câţi bani vom lua, ci cum să scăpăm de cheltuieli inutile" ! Timp de vreo 20 de ani indivizi de felul acesta ne-au răcnit în urechi că trebuie să înstrăinăm produsele muncii unor generaţii „fie şi pe un dolar”.

http://www.adevarul.ro/financiar/Statul_isi_vinde_perlele_energetice_0_620338250.html

          Un grup masiv de astfel de teoreticieni este format din tineri. Nu mă surprinde, în condiţiile în care manualele de liceu de Economie şi de Educaţie antreprenorială pe care le cunosc sunt ode ale economiei capitaliste, iar în învăţământul superior sunt profesori precum Cristian Păun şi Bogdan Glăvan.

          Eforturile de manipulare a românilor au avut două aspecte majore:

1). anihilarea cunoştinţelor de sorginte marxistă, care puteau constitui un antidot sau măcar o reacţie critică, pe „temeiul” că sunt „ceauşisme”, că „nu au nimic de-a face cu socialismul adevărat, cu marxismul”;

2). ademenirea oamenilor cu vorbe goale, fără un conţinut definit, precum „democraţie”, „libertate”, „economie de piaţă”, vorbe pe care oamenii, în naivitatea lor, le-au umplut cu speranţele, cu preferinţele lor. Câţi ar răspunde „nu” la întrebarea „Vrei să ajungi în Rai ?”. 

Cunosc un singur om care, în timpul Marii Păcăleli, a dat dovadă de onestitate din acest punct de vedere, Alexandru Bârlădeanu: „Noi trebuie să spunem oamenilor că economia de piaţă implică şi şomaj, şi inflaţie, şi polarizarea averilor”.

          Domnul Voinea decretează: „Ungaria devine prima ţară din UE care se plasează clar în afara democraţiei şi a economiei de piaţă. Modificarea Constituţiei, în sensul creşterii puterii Guvernului şi a castrării Băncii Centrale (Guvernul va avea acces la rezervele valutare ale băncii centrale – pe model argentinian)”.

          Mare parte din munca poporului se exprimă prin moneda naţională. Aşa se face că acela care controlează moneda naţională poate dispune, discreţionar, de această muncă. Prin urmare, cu adevărat democratic este ca instituţia în care se exercită controlul monedei naţionale, Banca Naţională (aşa ar trebui să se numească), să fie sub controlul poporului respectiv, prin reprezentanţii lui aleşi.

          În ţara asta cei mai puternici trei oameni sunt: Mugur Isărescu, Traian Băsescu şi Daniel Ciobotea. Eu mă întreb dacă acesta nu este un triunghi al Bermudelor. Jocurile sunt astfel făcute încât oricine îi poate înjura pe Traian Băsescu şi Daniel Ciobotea, dar nimeni nu îndrăzneşte să-l atace pe Isărescu. Se schimbă guvernele, preşedinţii României, dar Isărescu este de neclintit. Acesta este cel mai puternic dintre puternicii României. Ghiciţi de ce ?

          În ultimul paragraf al articolului domnului Voinea îmi pare că lipseşte chiar şi bunul simţ:

“Iar Europa, alături de FMI, trebuie să nu mai cauţioneze Guvernul Orban. Scrisorile de protest sunt ineficiente. Opriţi finanţarea pentru Ungaria, atât cea de pe pieţele financiare, cât şi cea nerambursabilă. Pentru binele comun al Europei, Ungaria trebuie să revină în rândul ţărilor democratice, cu economie de piaţă funcţională.”

          Omul nostru cere pedepsirea unei ţări ! Iar noi ne simţim profund nedreptăţiţi doar pentru că suntem etichetaţi ca popor de ţigani sau de cerşetori. Astfel de teoreticieni şi-au exprimat acordul lor pentru bombardarea unui alt popor vertebrat din vecinătatea noastră: poporul sârb.

          Ca alternativă la cântecele de sirenă ale acestor „analişti” vă propun nişte texte fundamentale, din chiar „Ţara Democraţiei”.

Thomas Jefferson

„I believe that banking institutions are more dangerous than standing armies… If the american people ever allow private banks to control the issue of currency… the banks and corporations that will grow up around them will deprive the people of their property until their children wake up homeless on the continent their fathers conquered”.

Traducere:

„Cred că instituţiile bancare sînt mai periculoase ca armatele… Dacă poporul va permite vreodată ca băncile private să controleze moneda… băncile vor creşte şi îi vor deposeda pe oameni de proprietăţile lor, până când copiii lor se vor trezi fără casă în ţara pe care părinţii lor au cucerit-o”.

Sir Josiah Stamp

„If you want to remain slaves of the bankers and pay for the costs of your own slavery, let them continue to creat money and control the nation’s credit”

Traducere:

„Dacă vrei să rămâi sclavul bancherilor şi să-ţi plăteşti sclavia, lasă-i să producă bani şi să controleze creditele naţiunii”.

Woodrow Wilson

„[Our] great industrial nation is controlled by its system of credit. Our system of credit is privately concentrated. The growth of the nation, therefore, and all our activities are in the hands of a few men… Who necessarily, by very reason of their own limitations, chill and check and destroy genuine economic freedom.

We have come to be one of the worst ruled, one of the most completely controlled and dominated governments in the civilized world. No government by free opinion, no longer a government by conviction and the vote of the majority, but a government by the opinion and the duress of small groups of dominant men”.

Traducere:

„Marea noastră naţiune industrială e controlată de propriul sistem de credite. Sistemul nostru de credit este concentrat în mâini private. Dezvoltarea naţiunii şi toate activităţile sunt în mâna câtorva oameni… Care inevitabil va distruge libertatea economică. Vom deveni cel mai controlat guvern şi cel mai dominat din lumea civilizată. Un guvern fără opinii libere, un guvern care nu mai reprezintă poporul, ci un guvern al unor mici grupuri dominante”.

Congresmenul Louis McFadden (cu referire specială la Legea Rezervelor Federale din 1913):

„A world banking system was being set up here… A superstate controlled by international bankers… acting together to enslave the world for their own pleasure. The fed has usurped the government”.

Traducere:

„S-a pus la cale un sistem bancar mondial, un superstat controlat de bancheri internaţionali… acţionând împreună pentru a înrobi lumea pentru plăcerea lor personală. Federalii au uzurpat guvernul”.

Mayer Amschel Rothschild, Founder of Rothschild Banking Dynasty:

„Give me control of a nation’s money supply, and i care not who makes its laws”.

Traducere:

„Daţi-mi controlul banilor unei naţiuni şi nu-mi va păsa de cine face legile ei”.

Cine vrea o traducere mai bună să şi-o facă.

Citatele sunt din filmul „Zeitgeist”.


Florian Liviu spune:
 8 ianuarie 2012 la 0:21

Păcat, acest Liviu Voinea părea un tânăr promițător. Dar din nefericire nu este decât un alt cântăreţ al libertăţii vulpii în coteţul cu găini.


Valerius spune:
 8 ianuarie 2012 la 2:08

Domnule Florian Liviu,

Cu foarte puţine excepţii, „analiştii” noştri sunt nişte căţei în lese. Când vedeţi vreun căţel de acest fel că hămăie către niscai structuri capitaliste priviţi mai departe şi veţi vedea vreun dulău lătrând zdravăn la acel fel de structuri. După ce Nouriel Roubini a spus că Marx a avut dreptate în anumite afirmaţii despre capitalism, au început să fie critici şi alde „analiştii” noştri.

Vă ofer un exemplu:

Intr-o emisiune tv, Ionel Blănculescu făcea nişte declaraţii „curajoase” (am pus cuvântul curajoase în ghilimele pentru că acuze de acel fel exprimaseră deja inclusiv câţiva şefi de state europene): „Din nefericire, România, ca şi alte state, este condamnată să suporte reducerea cheltuielilor bugetare, poate într-un mod nemeritat, plătind pentru greşelile făcute de Statele Unite ale Americii şi de alte state din Uniunea Europeană”. (…) „Aceste înalte funcţii, pe care le vedem pe ecran, şi multe din clonele lor, care se află şi în Statele Unite ale Americii şi în state din Uniunea Europeană, fac parte din aşa-cunoscuta „finanţă mondială”. Finanţa mondială conduce omenirea, conduce lumea. Finanţa mondială ordonă credite de la FMI pentru deblocarea de sume pentru alte componente ale finanţei mondiale şi iată, la trei ani de zile de la prima mare lovitură, poate ultima şi cea mai puternică din ultimii 80 de ani, tot aceştia au creat acum criza datoriei din Statele Unite ale Americii. Au dus datoria din Statele Unite la 14. 800 de miliarde”.

Într-una din emisiunile următoare Blănculescu a apărut în postura de eunuc, având organul critic castrat şi făcând o pledoarie urât mirositoare în sprijinul ideii că exploatarea de la Roşia Montană ar fi foarte profitabilă pentru statul român, în ciuda demonstraţiei matematico-economice a consecinţelor păguboase, demonstraţie realizată de un preopinent. Între timp cineva îl trăsese de lesă.

„Analiştii” aceştia sunt legaţi ombilical de organismul capitalist: sunt universitari, consilieri etc. Nu-şi riscă ei situaţiile plăcute mârâind contra sistemului care-i hrăneşte.

Există şi analişti care, de mai mulţi ani, ne arată cu degetul adevăruri dureroase, dar vocile lor aproape că nu se aud, în vacarmul presei capitaliste.

Un astfel de om este Ilie Şerbănescu. El a zis într-o emisiune „Sinteza zilei”: „Când am fost primiţi în Uniunea Europeană, ni s-a spus: ’Băieţi, vreţi să vă integraţi ? Daţi-ne nouă economia’. Şi le-am dat-o”.

Jurnalul Naţional
Articolul: "Ungurii din România s-au dus cu miile la Budapesta, ca să-l susţină pe Viktor Orban"
Comentariul meu (nr.34):

"Oameni buni, nu vă grăbiţi să aruncaţi pietrele.
Lupta lui Orban cu opresorii ţării sale este un act de curaj şi patriotism. Ar trebui să-l luăm ca exemplu pozitiv. Ar trebui să ne solidarizăm cu ungurii împotriva opresorilor comuni. Dar noi ne trădăm vecinii. Pe sârbi i-am trădat deja. Opresorilor le convine dezbinarea popoarelor („divide et impera”).
Fireşte, nu putem fi de acord cu pretenţiile teritoriale ale unor zănatici. Dar cu ungurii normali la cap trebuie să învăţăm să convieţuim. Spre binele tuturor.
Păcat că nu avem şi noi un Orban. Al nostru se laudă că i-o s-ge Marelui Licurici."