Despre Ceauşescu, socialism, marxism

          Florian Liviu, titularul blogului 'Anticapitalism', a scris articolul "Nicolae Ceaușescu".
          Pe "marginea" acestui articol am făcut următoarele comentarii.   
          
          Florian Liviu scrie: „Modul demn și eroic în care s-a comportat în timpul martiriului”.
               
          Nu ştiu o situaţie care să pună mai bine în evidenţă caracterul unui om decât confruntarea cu iminenţa propriei lui morţi. Cred că mizeria istorică numită „procesul de la Târgovişte” a avut, în intenţia regizorilor, şi scopul de a-i pune pe Ceauşeşti în situaţia de a se manifesta ca viermi. Dar Ceauşeştii au dat o lecţie de demnitate, o lecţie cu valenţe educative. Dintre cei implicaţi în asasinarea lor, doar Gică Popa, judecătorul, a recuperat o doză de moralitate, prin sinucidere, dacă admitem că actul sinucigaş a fost determinat de scrupule. Ceilalţi îşi poartă cu ostentaţie printre noi duhoarea de asasini, încercând să ne mintă (şi autominţindu-se ?) că asasinatul a fost un act de justiţie.   

          teufelssohn scrie : „Ceausescu nu a inteles socialismul si nu l-a aplicat cum trebuie, asa cum a fost el creat de Karl Marx si Friedrich Engels, ci l-a combinat cu nationalismul primitiv si cu o politica externa eronata, bazata pe neamestecul in treburile interne”.

         Ce înseamnă „socialismul aplicat cum trebuie” ? Marx însuşi, simţind pericolul dogmatizării, catehizării concepţiei sale, a scris la un moment dat: „Je ne suis pas marxiste” (eu nu sunt marxist). Concepţia marxistă implică un proiect social, capabil să creeze largă aderenţă socială prin principiile lui fundamentale, dar nu este o reţetă detaliată. Numai un Dumnezeu ar putea stabili în toate detaliile viitorul social, dar şi acea situaţie nu ne-ar mulţumi, căci ne-am simţi ca nişte roboţi, lipsiţi de libertate, încătuşaţi într-un „destin”. Nu există reţete care să garanteze succesul, nici proiectul social marxist nu este o astfel de reţetă. Omenirea este condamnată să experimenteze. Nedreptatea socială apare atunci când unii decid să experimenteze fără a avea acceptul celorlalţi, când mase de oameni devin cobai, ca în ultimii 20 de ani de experimentare a restauraţiei capitaliste.

         teufelssohn scrie: „aplicarea unitara si uniforma a socialismului pretutindeni, asa cum a fost el creat de Marx si Engels si imbunatatit de Lenin, fara deosebiri natinale si regionale”.

        Aici este o contradicţie, între „aplicarea unitara si uniforma a socialismului pretutindeni, asa cum a fost el creat de Marx si Engels” şi acceptarea faptului că socialismul a fost „imbunatatit de Lenin”. Prin urmare, socialismul „creat de Marx si Engels” s-a dovedit a fi perfectibil. Atunci, în planul unei teorii consecvente, trebuie să admitem posibilitatea şi a altor iniţiative în sensul perfecţionării socialismului marxist. Constat că, spre deosebire de naţionalistul Ceauşescu, faţă de Lenin nu aveţi antipatie. Lenin a decretat „dreptul popoarelor la autodeterminare”. Dv., care înţelegeţi socialismul exclusiv ca internaţionalism („Pai trasatura fundamentala a sociaismului este tocmai _internationalismul”), ar trebui să-l antipatizaţi pe Lenin.   

          teufelssohn scrie: „Omul trebuie sa devina convins ca nu-i trebuie proprietate privata, ca ii este destul daca totul este in proprietatea statului, iar el, omul are totul doar in folosinta.”

         Cu tot respectul, vă semnalez că aici sunteţi în gravă eroare. Nicăieri în scrierile lui Marx, Engels, Lenin nu scrie că proprietatea privată, în general, trebuie desfiinţată, înlocuită cu proprietatea de stat, publică, nicăieri nu scrie că, de exemplu, periuţa dv. de dinţi trebuie să fie şi a mea. Să fim atenţi la folosirea termenilor. Ei cereau doar înlocuirea proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie cu proprietatea comună asupra acestor mijloace.